7 motive pentru care toamna e cel mai frumos anotimp pentru cititori

Imagine de stoc gratuită din agrement, cădere, carte
Sursă unsplash.com

Pe măsură ce nopțile devin mai lungi, iar zilele mai reci, mulți oameni tânjesc tot mai mult după vară, mai puțin cititorii. Pentru că ei știu ceva ce restul lumii nu știe: toamna e cel mai potrivit anotimp pentru citit. Așa că, în loc să regreți vremea caldă, mai bine dă o fugă până la librărie și întâmpină sezonul rece cu o casă plină de cărți.

Nu te îngrijora dacă TBR-ul strâns într-un turn gigantic pare că a scăpat de sub control; toamna ai atâ de mult timp pentru citit încât cu siguranță o să citești toate cărțile strânse de-a lungul ultimelor luni. Acum că nu mai ai activități outdoor, cum ar fi mersul la piscină sau petreceri, te poți orienta către bibliotecă. Toamna, nimeni n-o să se supere dacă refuzi o invitație ca să rămâi acasă să citești. De fapt, în secret, toți se gândesc să facă același lucru. E clar: cititul toamna e cea mai frumoasă activitate.

Da, noi, cititorii, putem sta cu o carte oriunde și oricând, indiferent de anotimp. Sigur, cititul pe plajă sau sub pomul de Crăciun e minunat. Dar lectura toamna e și mai frumoasă – iată de ce.

1. Atmosfera devine cozy

Pe măsură ce temperatura scade, poți să stingi lumina și să aprinzi lumânări în schimb, de preferat cu un pulover tricotat pe tine și șosete lungi. Toamna, parcă toți suntem desprinși din pozele de pe bookstagram

2. Vremea e încă blândă

Citiul afară are o magie aparte, iar toamna e încă suficient de cald să faci asta. Fix ca Rory Gilmore citind afară  înconjurată de frunze.

3. Cel mai frumos anotimp

Toamna, cu toate culorile ei, arată ca o scenă dintr-o carte. Când rămâi cu privirea pierdută în peisajul tomnatic, te simți ca în interiorul unei cărți.

4. Sunt atâtea lansări de cărți…

Cele mai multe lansări de cărți se întâmplă toamna, așa că pregătește-ți voucherele strânse de-a lungul timpului, o să ai nevoie de ele.

5. …și atâtea altele rămase din timpul verii

Îți amintești cărțile alea noi-nouțe cumpărate vara trecută pe care plănuiai să le citești în vacanță, dar cerul albastru și cocteilurile ți-au stat în cale? Ei bine, poți să le citești acum. Le vei iubi, îți garantăm.

6. Băuturile de toamnă merg perfect cu cărțile

Ce poate fi mai frumos decât cititul unei cărți în timp ce savurezi un latte cu aromă de dovleac?

7. Ai mai mult timp pentru citit

De obicei, vara ai atââtea de făcut, iar Crăciunul te copleșește cu goana după cadouri și cozonaci. Toamna înseamnă trei luni de citit glorios și neîntrerupt – așa că bucură-te de el.

Articol tradus și adaptat de pe bustle.com.

Cum să citești mai mult în perioada de distanțare socială

How to read more in lockdown
Mica Murphy/Penguin

Știi că ți-ar fi mult mai benefic să oprești notificările și să evadezi, în schimb, într-o carte, dar ți-e greu să te concentrezi. Fii fără grijă, și noi simțim la fel. Iată ce a funcționat pentru noi și s-ar putea să funcționeze și pentru tine.

În această perioadă apare una dintre cele mai crude ironii ale distanțării sociale. De exemplu, timpul pe care îl petreceam de obicei cu prietenii este acum acaparat 24 de ore din 24 de știri și postări extrem de stresante și supărătoare. Autorii de la Penguin.co.uk ne prezintă câteva abordări care pe ei i-au ajutat în ultima săptămână să-și creeze timp și spațiu pentru deconectare de la realitate și evadare în cărți.

Citește (în continuare) în drum spre muncă

Un mic avantaj al izolării vine din faptul că nu mai e nevoie să te deplasezi spre locul de muncă. Totuși, dacă ești la fel ca mine, probabil îți luai mare pare din porția de lectură citind în tren. Sugestia este, prin urmare, cât se poate de simplă: în cele 40 de minute, cât dura să te deplasezi spre locul de muncă, stai pe canapea (sau, de ce nu, chiar în pat) și citește. Poate fi dificil dacă ai copii mici acasă, dar dacă ești suficient de norocos încât să-ți permiți acest lux, cititul imediat cum te trezești poate fi o metodă extraordinară să-ți începi ziua. –Sam Parker

Creează-ți spațiul ideal pentru citit

Una e să-ți găsești timp pentru citit, alta e să-ți creezi spațiul. Poate fi dificil să te concentrezi pe o carte la masa din bucătărie sau în timp ce copiii aleargă în jurul tău, sau poate te deranjează lumina. Indiferent care e cauza, găsește-ți un loc doar al tău, special pentru lectură, fără să fie nevoie să te ridici întruna sau să te tot muți. Ia-ți și un pahar mare cu apă lângă. Dacă împarți casa cu familia, colegii de apartament sau cu partenerul, roagă-i politicos să te lase în pace pentru o perioadă sau, și mai bine, invită-i și pe ei să citească. Cititul în familie sau cu partenerul ajută la concentrare. Plus că puțină liniște nu face rău nimănui, mai ales dacă locuiți într-un spațiu îngust. – Stephen Carlick

(Re)organizează-ți biblioteca

În autoizolarea din weekendul trecut, am reușit în sfârșit să fac ordine în teancul de cărți care-mi ocupa apartamentul și mi-am „instalat” noul raft. Sună ca o muncă dificilă, dar de fapt a fost terapeutică. Noua bibliotecă, aranjată pe culori, e foarte plăcută la vedere, plus că am avut ocazia să redescopăr cărți de care uitasem. De la favoritele din copilărie până la cărți împrumutate de la prieteni, m-am entuziasmat citind descrierile și am devenit ușor  nostalgică. Dacă ai nevoie să-ți retrezești pasiunea pentru citit, îți recomand să dedici timp comorilor literare pe care le ai deja în bibliotecă. Teancul de TBR va fi uriaș. – Francesca Pymm

Implică întreaga familie

Dacă ai copii, să citești în sfârșit cărțile pe care le ai de ceva timp pe listă rămâne în continuare un vis îndepărtat. Cu toate acestea, există și alte metode distractive prin care să incluzi cuvântul scris în rutina zilnică. Primul, începe un club de lectură. Alege un nume amuzant, o dată, o zi și nu uita de gustări. Din experiența mea, copiii mici vorbesc vrute și nevrute despre coperta unei cărți, mai mult decât ți-ai putea imagina, iar adolescenții (dacă insiști puțin) se vor bucura să discute despre teme mai profunde descoperite prin citit. Momentul perfect să luați o pauză de la ecrane.

Al doilea sfat: cititul înainte de culcare. Ascunde cartea pe care micuțul tău ți-a cerut să o citești seară de seară în ultima lună și citește-i, în schimb, una dintre favoritele tale, eventual un clasic pentru copii de care ți-ai dorit să te reapuci.

În al treilea rând și ultimul sfat este să-ți amintești noua superputere pe care ai dobândit-o de când ești părinte: multitasking! În timp ce copiii se joacă sau gătești cina, sau faci baie, asigură-te că ai telefonul încărcat cu o serie de audiobooks. Poate, până la urmă, lista de lecturi nu mai rămâne doar un vis frumos. –Sarah McKenna

Citește ce-ți place, indiferent de gen

Poate sună ciudat, dar să citim ce ne place e foarte important în vremurile bizare pe care le trăim. Gândul că trebuie să citești o carte anume, indiferent că e vorba despre vâlva din jurul ei sau pentru că ți-ai setat un obiectiv, poate să se transforme ușor într-unul de eșec dacă nu reușești să treci de primele pagini. Așa că dacă ai început o carte și nu-ți place, las-o și citește altceva. Dacă ce citești îți provoacă anxietate din cauza contextului mondial, renunță pe moment și găsește ceva diferit. Și dacă nici lectura nouă nu-ți captează atenția, întoarce-te la cartea favorită, deja testată, sau la autorul preferat – nu e nicio rușine. De fapt, ai mai mult de câștigat de la o carte pe care o iubești, care îți oferă o stare de confort și bucurie. Încetează să mai pui presiune pe ce trebuie să citești și-ți garantez că vei găsi lectura care să-ți capteze atenția. –Sarah Shaffi

Pune telefonul deoparte

Un avantaj al izolării e tendința de a fi mai mult în contact cu prietenii și familia. Nu poți să te deplasezi? Sun-o pe mama! Niciun plan? Video call cu prietenii! Odată cu știrile constante, vin conversațiile constante pe Whatsapp și alte chaturi. Dar când citesc, prefer să-mi țin telefonul la distanță. Ca să mă deconectez total – și să citesc neîntrerupt un capitol întreg – mă asigur că nu sunt distrasă de șoaptele telefonului care îmi spun constant să verific ce mai e nou.. – Stephanie Tait

Citește fără să fii distras

Ești în cel mai confortabil fotoliu. Într-o mână ții o cană caldă cu ceai, iar în cealaltă cartea pe care abia așteptai să o începi. Pare momentul ideal pentru citit, dar oricât de mult te-ai autoizola, nimic nu-ți poate opri mintea să hoinărească.

Dacă, la fel ca mine, ți-e foarte greu să te detașezi și să te concentrezi, atunci iată sfatul meu extrem, dar eficient. Citește 5 minute înainte să iei telefonul sau telecomanda. E posibil să nu-ți amintești ce ai citit (nu contează, poți să recitești paginile mai târziu), dar îți va stimula mintea să se deconecteze treptat de la zgomotul interior. Odată ce ți-ai intrat în ritm, o să dai pagină după pagină și o să evadezi în poveste – momentul perfect de tihnă al tuturor șoarecilor de bibliotecă. –Sarah McKenna

Ține evidența lecturilor

Fără rutina zilnică a cititului în autobuz, mi-am dat seama că sunt absorbită de amalgamul știrilor, în loc să mă concentrez pe o carte. Asta se întâmpla în prima săptămână de distanțare socială. Ce m-a motivat a fost un jurnal al cărților citite: un carnețel cu detalii despre ce am citit și când. Îl am de la începutul anului, voiam să-mi îmbunătățesc memoria ca să nu mai uit ce citesc. M-am ținut de el, iar acum carnețelul are o nouă rezonanță în circumstanțele bizare. A devenit, mai degrabă, un jurnal al acestor vremuri fără precedent. – Alice Vincent

Articol preluat și tradus de pe penguin.co.uk.

Și tu comiți „crime împotriva cărților”?

Cărțile tale arată impecabil sau le iubești până la profunzimea fiecărei litere? De la așezatul cărții neglijent, cu fața în jos, până la îndoitul paginilor – iată cele mai frecvente  „păcate” printre majoritatea cititorilor. Cum îți tratezi tu cărțile? E o întrebare care i-a separat pe cititori încă de când a fost imprimată cerneala pe hârtie și așezată între două coperte colorate.

Pentru unii  – așa cum eseistul American Anne Fadiman punctează minunat în colecția Ex Libris: Confessions of a Common Reader din 1998 – o carte este „sacrosanctă… forma ei este inseparabilă de conținut”, așa că ar trebui să „încerce să-i păstreze pentru totdeauna starea de castitate perfectă în care a lăsat-o vânzătorul”. Aceștia sunt, spune ea, „iubitorii curtenitori” de cărți.

În schimb, pentru „iubitorii carnali” „cuvintele unei cărți sunt sfinte, dar hârtia, pânza, copertele, lipiciul, firul și cerneala sunt doar un fond material, așa că nu e niciun sacrilegiu dacă-și manifestă dorința într-un mod mai „abuziv”.

Așadar tu ce fel de cititori ești? Ești cititorul care crede că e un păcat să scrii pe marginea cărților, să le așezi neglijent cu fața în jos sau să le desprinzi cotorul? Sau, din contra, îți place să pui cărțile înapoi pe raft răvășite și răscitite?

Cititorul care și-a tăiat cărțile în două

La începutul acestei luni, un bărbat și-a tăiat în două cele mai voluminoase cărți ca să distribuie greutatea în mod egal. A făcut furori pe Twitter.  „Ieri, colegul meu m-a numit „criminal de cărți ”pentru că am tăiat cărți mari pe jumătate pentru a le transporta mai ușor”, a scris pe Twitter scriitorul Alex Christofi, atașând în mod infam o fotografie cu trei tomuri mari tăiate pe jumătate în lungime: Middlesex, Infinite Jest și Dostoievski: A Writer in His Time. „Mai face cineva asta?”, a adăugat el. „Sau doar eu?”

Unii au văzut-o ca pe un act flagrant de biblio-vandalism. „Acesta este terorism”, a spus un utilizator de Twitter. „Sunteți un monstru”, au sărit mai mulți. „Pentru dragostea cățelușilor, opriți acest comportament îngrozitor”, a pledat un altul.

Alții însă l-au susținut. Autorul Rhiannon Lucy Cosslett (și contribuitorul penguin.co.uk) a glumit: „Mie mi se pare o idee bună. Cineva trebuia să ia atitudine împotriva unor cărți atât de dureros de lungi și voluminoase.”

O problemă rămâne însă nerezolvată: ce faci dacă pierzi jumătate din carte?!

Cititorii care fac adnotări 

În 1956, în timp ce studia la Cambridge, Sylvia Plath a împrumutat câteva cărți unui prieten care obișnuia să facă adnotări cu creionul. „Am fost furioasă”, a scris mai târziu Plath în jurnalul său, „am sentimentul că copiii mei au fost violați sau bătuți de un extraterestru.”

Practica (unii o numesc artă) a marginaliei a diferențiat cititorii de când există cărțile. Mark Twain a fost un infractor prolific. Virginia Woolf a considerat că este un act grav de violență împotriva autorului unei cărți. Dramaturgul Joe Orton a și fost arestat pentru asta.

Dar, atunci, Edgar Allan Poe a considerat că este crucial pentru meșteșugurile intelectuale și a evidențiat ideile pe care le considera importante. „Am fost mereu preocupat de marginile ample”, a scris în 1844. „Nu este atât dragoste pentru lucrul în sine, oricât de agreabil, cât pentru facilitatea pe care mi-o oferă creionarea gândurilor și a diferențelor de opinie sau pentru scurte comentarii critice în general.”

Cititorii care rup paginile pe măsură ce citesc

Este târziu. Tocmai ai citit zece pagini din cartea de lângă pat și ești doar … în derivă … aproape adormit … când deodată ești trezit de un sunet oribil: hârtie – hârtie de bună calitate – sfâșiată. Ai mai auzit acest sunet înainte. E sunetul colegei tale de apartament în dormitorul de alături, distrugând paginile cărții în timp ce citește.

Poate ți se pare ficțiune, dar i s-a întâmplat unui utilizator Reddit anul trecut. „Motivul pentru care există aceste „lacrimi de hârtie” este pentru că ea citește cărți rupându-le pagină cu pagină în timp ce înaintează, în loc să întoarcă paginile ca un om normal”, a scris el, postând o fotografie a podelei dormitorului cu pagini dezmembrate și o alta cu rămășițele mutilate ale cotorului. „Nici măcar cărțile cartonate nu sunt în siguranță”, a adăugat.

Dacă asta vă șochează, gândiți-vă că Lordul Chesterfield, în secolul al XVIII-lea, spunea că are mereu cu el o carte de poezie latină. În acest fel are mereu ceva bun de citit pe toaletă, fiind și o implicație practică pentru fiecare pagină pe care a citit-o.

Pete de mâncare

Care este cea mai „cărnoasă” carte pe care ai citit-o vreodată? Pentru fostul bibliotecar Jan Bild, a fost mai puțin cartea decât urmele de slănină pe care le-a găsit în interior, probabil lăsate de un cititor care mânca în timp ce citea ca să economisească timp.

Apoi a fost bibliotecarul din biblioteca Universității din Liverpool care săptămâna trecută a găsit o felie de brânză procesată în interiorul unei cărți. În urma descoperirii, biblioteca a emis o declarație care îi încuraja pe studenți să-și mănânce gustările în bibliotecă, dar „să nu le folosească în loc de semn de carte”.  Mâncatul și cititul pot fi, așa cum a arătat CS Lewis cândva, „două plăceri care se combină admirabil”, dar slănina și cărțile nu sunt. Nici cercurile de cafea și copertele de carte, nici gemul și paginile tipărite. Nimic nu înfrumusețează cartea cum o face o căpșună conservată în prolog.   

Cartea și câinele 

Dacă ai un câine, sunt șanse mari să treacă printr-o perioadă „devastatoare”. Ca atunci când e tânăr și distruge orice de valoare în care își poate înfige dinții: încălțăminte, jucării, îmbrăcăminte, ochelari de soare, exemplarul din Ulysses, în ediție limitată. Chiar dacă nu ești tu efectiv cel care a distrus cartea, faptul că ai lăsat-o la îndemâna lui te face complice.

E o calamitate des întâlnită printre cititori. I s-a întâmplat chiar și lui John Steinbeck, al cărui iubit Setter irlandez, Toby, a mâncat cândva singurul său manuscris din Of Mice and Men. Într-o scrisoare către agentul său, autorul spunea: „Scumpul meu, rămas singur o noapte, a transformat în confetti aproximativ jumătate din cartea mea”, a explicat el. Durează „două luni” s-o refac… poate micuțul meu a devenit un soi de critic literar.”

Una e când nu-ți faci temele și dai vina pe cățel, alta e când vine vorba de cărți.

Urechi de cățel și un cotor supărat

Când ai citit o carte, rămâne citită? Ești genul de persoană care îndoaie colțurile paginii pentru a-ți reaminti atât ție, cât și cărții, unde ai rămas? Îi forțezi coloana vertebrală până când se degradează cu vârsta? Sau îți respecți cu sfințenie cartea și-i întorci delicat paginile, ca pe niște petale fragile, ca să le păstrezi la fel de veritabile ca în ziua în care le-ai cumpărat?

Pentru unii, urmele pe carte sunt parte esențială și profund personală a procesului de lectură – ca atunci când îți lași amprentele pe o plajă pustie sau îți apeși palma pe un strat de beton proaspăt turnat. Pentru alții, este vandalism pur. Pentru cei din urmă, cărțile sunt sisteme sacre de transmitere a cunoștințelor, un simbol pentru gust, intelect și certitudini morale. Pentru ei, o carte trebuie respectată, nu tratată ca un simplu obiect care trebuie exploatat. A nerespecta o carte înseamnă a ne respecta pe noi înșine.

„Stâlp” pentru masă

„Urgh, de ce nu ai fixat încă masa asta?”, spune prietena tău în timp ce stați la un ceai, care-n mare parte s-a vărsat în farfurie pentru că, dintr-un motiv neîntemeiat, magazinul danez de mobilă de la capătul străzii ți-a vândut o masă cu un picior mai scurt decât celelalte.

Așa că acum se clatină ca un jeleu.  Prietena ta e deja lângă raftul de cărți. „- Nu Moby Dick. Prea mare ”, spune ea. „- Ah, Bătrânul și marea. Perfect.” La 112 pagini, clasicul 1952 al lui Hemingway se încadrează perfect sub piciorul jignitor, făcând masa la fel de fermă ca mâna autorului după trei mojitos. „Nu ai putea face asta cu un Kindle”, zice prietena ta. Problema este rezolvată, dar conștiința ta este distrusă. Poți fi sigur că Hemingway nu a transformat niciodată cărțile în mobilier.

Articol tradus și preluat de pe penguin.co.uk

 

Cum să citești mai mult în 2020

Cititul e momentul meu de tihnă. Cam singura pauză autentică pe care o am cu mine însămi, oricât de clișeic ar suna asta. La începutul anului 2019 mi-am propus să citesc 40 de cărți. Folosesc goodreads.com ca să țin evidența cărților citite sau a celor pe care vreau să le citesc. Sunt la două cărți distanță să-mi ating targetul. Wish me luck!

Pe cât de frumoase sunt unele începuturi pe atât de grele mi se par. La fel e și cu începutul anului. Avem o tendință, aș zice ușor exagerată, să ne facem așa-zisa listă cu rezoluții (acest sens eronat al cuvântului), care se traduce în „dorințe la început de an sau obiective”. Singurul target pe care mi-l setez la începutul anului este legat de cărți. Și asta doar pentru că am nevoie să-mi organizez timpul ca să citesc cât mai mult. Nu de alta, dar mă cuprinde o ușoară panică gândindu-mă cât de scurtă e viața și cât de multe cărți faine sunt pe lumea asta, haha.

Dacă și tu vrei să citești mai mult în 2020, iată câteva aspecte care au funcționat pentru mine în 2019:

1.Cititul în retrospectivă

Gândește-te retrospectiv la câte cărți ai citit în anul anterior și cu ce frecvență. De exemplu, eu în 2018 mi-am propus să ajung la 30 de cărți (am reușit să citesc 32). Citeam, în general, două cărți pe lună sau uneori doar una, în funcție de cât îmi permitea timpul. La sfârșitul anului mi-am propus să adaug o carte în plus la această rutină. A funcționat, în principiu. Sincer, cred că am fost motivată, mai degrabă, de numărul 40 în loc de 30. Deci oricare a fost targetul tău în 2019, mărește-l puțin. S-ar putea să ai o surpriză plăcută la sfârșitul anului.

2. Recomandări

Cred că e important să citești de drag, nu ghidat neapărat după trenduri. Eu citesc ficțiune, în general, iar recomandările mi le iau de obicei de pe goodreads.com sau de la prieteni foarte apropiați, care citesc tot ficțiune. Cum spuneam, am o stare ușor anxioasă la gândul că sunt atâtea cărți pe lume care merită atenția mea când timpul e atât de limitat. De aceea, cred că e important să avem pe listă intrigi care ni se potrivesc, altfel citim fără niciun impact. Când ne potrivim cu povestea, căutăm lecturi similare, vrem mai mult și mai mult, ceea ce înseamnă  timp extra dedicat cititului și un target atins la sfârșit de an.

3. Lipsa timpului e o iluzie

Ok, m-am tot plâns că timpul e limitat, dar adevărul e că avem timp pentru orice dacă ne dorim cu adevărat lucrul respectiv. Restul sunt doar pretexte. E mai greu la început, dar dacă îți formezi un obicei din a citi zilnic, devine rutină. Eu, spre exemplu, citesc la metrou și circa 15 minute înainte de somn (când nu sunt prea obosită). Saaau poți să-ți creezi pretexte pentru a citi mai mult: de exemplu, un club de lectură cu prietenii apropiați.

Un text de Beatrice,

PR-ul de serviciu al Grupului Editorial Art

Cum îți schimbă cărțile perspectiva asupra vieții

Sursă: unsplash.com

Încă de când ne naștem avem o pespectivă limitată asupra lumii înconjurătoare. Pe măsură ce creștem, la școală, intrăm în contact cu o anumită versiune a lucrurilor, dintr-o perspectivă academică, subiectivă. Prin urmare, suntem responsabili de propria educație și care e cea mai la îndemână cale de a ne autoeduca dacă nu prin intermediul cărților? Pentru că prin lectură intrăm în contact cu viziuni diferite, care ne provoacă și ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine.

Descoperă mai jos de ce acest hobby este atât de important:

  1. Cărțile ne provoacă imaginația:

A scrie înseamnă artă. Cărțile sunt scrise de giganți creativi care își folosesc creierul pentru ne arăta posibilitățile unor lumi diferite, narațiuni și personaje aparte. Practic, ne expun unor scenarii noi pe care, de cele mai multe ori, nu ni le imaginăm singuri.

Când ne conectăm la astfel de situații imaginare, diferite de realitate, devine din ce în ce mai ușor să ne creăm propria lume ireală și povești creative.  Unele dintre cele mai bune cărți au fost inspirate la rândul lor de alte cărți. Arta generează artă, așa că dacă vrei să fii un scriitor mai bun sau urmărești doar să-ți antrenezi imaginația, e musai să citești lectură de calitate.

  1. Cititul ne ajută să evoluăm

Se spune că lectura ne face mai empatici. Citim despre personaje diverse, despre vulnerabilitățile și gândurile lor, devenind la rândul nostru mai empatici nu doar în raport cu poveștile lor, ci și cu ale noastre. Când suntem empatici, devenim mai buni, mai blânzi și mai capabili să-i înțelegem pe cei din jur. Pentru că punându-ne în pielea celui din fața noastră, scăpăm de categorisiri, de alb sau negru, de bun sau rău. Îl vedem dintr-o perspectivă mai amplă, mai înțeleaptă.

Există cărți speciale care ne ajută în acest sens. Spre exemplu, sunt titluri pe tema dezvoltării personale, scrise de experți în psihologie în urma unor ani de research și experiență, ajutându-i pe cititori cu ponturi despre cum să-și îmbunătățească viața. Prin acest gen de lectură învățăm cum să renunțăm la energiile negative sau cum să descoperim noi perspective ale lumii, detalii care într-un final ne ajută să ne transformăm într-o versiune mai bună.

  1. Lectura ne întărește încrederea de sine

Când citim, aflăm insight-uri despre viețile personajelor pe care autorul le-a conturat atât de meticulous. Citim despre luptele lor, despre realizări și despre viețile lor în general. De cele mai multe ori ne identificăm cu aceste vieți. Prin lectură, ne dăm seama că trecem prin experiențe similare și cumva ajungem să nu ne mai simțim singuri când ne confruntăm cu o situație dificilă.

Sunt zile în care simțim că eșuăm și că tot ce se ni întâmplă rău e din cauza noastră. Citind despre personaje care trec prin probleme asemănătoare cu ale noastre, care într-un final le depășesc, începem să avem încredere că și noi putem trece peste ale noastre și că nu doar nouă ni se întâmplă lucruri urâte. Devenim mai încrezători în noi înșine și în abilitatea de a gestiona situațiile dificile. Observăm că toți oamenii sunt imperfecți, nu doar noi.

  1. Citind dobândim noi cunoștințe

Cu toții știm că prin lectură aflăm informații noi despre absolut tot. Nici măcar nu trebuie să citim enciclopedia ca să descoperim diverse lucruri noi. Indiferent ce gen alegem, scriitorii petrec oricum mult timp pentru research pe subiectele din cărți, ceea ce înseamnă că sunt șanse mari ca acele informațiile prezentate să fie adevărate.

În alte situații, în timp ce citim, putem să dăm peste concepte de care nu am auzit înainte, ceea ce ne face curioși să căutăm mai multe detalii. Așa ajungem să dobândim cunoștințe noi.

  1. Cititul ne ajută se gestionăm stresul

Citiul relaxează. Ficțiunea, în special, ne poartă în lumi cu totul diferite față de realitate. Aceste lumi înseamnă personaje diferite, cu probleme specifice care ne distrag atenția de la propriile probleme. Când suntem adânciți în lectură, evadăm din realitate, iar asta poate fi suficient ca să uităm de greutățile personale.

Cărțile au superputerea de ne face să râdem, să plângem și să ne exprimăm emoțiile într-un mod sănătos. Ajungem astfel să ne eliberăm de energiile negative și să ne echilibrăm emoțional. Am putea spune că lectura este cea mai ieftină terapie.

  1. Prin cărți ne îmbunătățim procesul analitic

În timp ce citim, procesăm o mulțime de informații. Asimilăm stări de spirit, dialoguri și acțiuni, construind un fir narativ din toate detaliile procesate.

Așa ajungem să ne antrenăm creierul prin imaginile create. Gândim analitic și procesăm informația mult mai repede în viața de zi cu zi. Cărțile au acest potențial minunat de a ne transforma în persoane imaginative, empatice, încrezătoare, mai puțin ignorante și mai inteligente. Dacă nu citești de obicei, nu e niciodată prea târziu să începi.

Articol tradus de pe bornrealist.com

P.S. La Pauza de Citit, în luna octombrie ne bucurăm de cărțile care schimbă lumi. Hai să vezi lista titlurilor atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, care inspiră și motivează.

5 motive pentru care cititorii au succes în carieră

Sursă pexels.com

Nu am fost tot timpul un iubitor de cărți. Prima carte pe care îmi amintesc s-o fi citit a fost pe la 20 de ani. Cu toate acestea, de la jobul de manager de magazin și încă unul într-un call center, până la activitatea de manager de conținut și acum director de marketing senior pentru una dintre cele mai mari companii editoriale din lume, lectura a fost singura activitate care m-a ajutat să progresez profesional.

De-a lungul carierei mele, am descoperit o mulțime de beneficii ale cititului și cred că în zilele noastre este una dintre cele mai eficiente, mai accesibile și mai flexible modalități de evoluție profesională. Dar nu trebuie să mă crezi pe cuvânt. Iată cinci motive pentru care cartea (sau Kindle-ul) te va ajuta în carieră:

  1. Reduce stresul

În viața profesională, ești nevoit să înveți cum să-ți gestionezi cu succes nivelul de stres, ca să nu devii un vas sub presiune gata să explodeze în fața șefului, a colegilor sau a angajaților.

Intră: cărțile

Un studiu arată că doar șase minute de lectură pe zi „reduc nivelul de stres cu mai mult de două treimi”. De fapt, cititul este mai eficient decât muzica, o cană de ceai sau plimbarea. Așadar, data viitoare când ești stresat, în loc să mănânci ceva dulce, să bei un pahar de vin sau să urli într-o pernă, mai bine ia o carte.

  1. Te ajută să dormi mai bine

Nu ești în elementul tău când devii un zombie din cauza lipsei de somn. Și, deși în teorie e simplu să adormim, în practică, somnul rareori e cu adevărat odihnitor. Studiile arată că cititul contribuie la un somn mai sănătos, în detrimentul televizorului.

  1. Îți îmbunătățește abilitatea de a lua decizii

În medie, un adult are de luat 35.000 de decizii într-o zi. Și, evident că toți ne dorim să le luăm pe cele mai bune. Știi și tu cât de important e să eviți deciziile neinformate, deciziile impulsive sau la întâmplare. Dar mai știi și că cititul te ajută să stai departe de această capcană?

Un studiu realizat de trei savanți ai Universității din Toronto arată că citind ficțiune, „ne putem îmbunătăți felul în care procesăm informațiile în general, inclusiv pe cele creative. Și mai interesant, cititorii de ficțiune nu simt nevoia de „închidere cognitivă” sau, mai bine spus, se simt confortabil când lucrurile tind să fie ambigue.

Traducere: Citind ficțiune îți vei îmbunătăți abilitatea de a lua decizii, prin diminuarea tendinței de a hotărî irațional în anumite situații, fiind mai deschis la contexte ambigue.

4. Devii un lider mai bun

Există sterotipul conform căruia cititorii evită contactul vizual, preferând să se afunde într-o carte în schimb. Nimic mai neadevărat. Când vine vorba de conexiune umană, un studiu arată că oamenii care citesc 30 de minute pe săptămână devin mult mai empatici.

Abilitatea de a interacționa cu cei din jur – de a te pune în pielea lor – este o caracteristică pe care cititorii o au în comun cu cei mai buni lideri.

5. Ești mai inteligent

Creierul nostru este ca un mușchi pe care e nevoie să-l antrenăm ca să-l menținem sănătos. Bineînțeles, Sudoku și rebusurile ne ajută mult în acest sens, dar și cititul este o modalitate grozavă de exercițiu.

Gândește-te așa: În general, dacă nu ridici greutăți, nu devii mai puternic. Cu timpul, mușchii sunt tot mai slăbiți. Dacă te antrenezi cu greutăți, automat și forța este mai mare. Același principiu se aplică și pentru creier, Cu cât îl stimulezi mai mult, cu atât va fi mai performant. Prin urmare, cititul nu doar că te ajută să afli lucruri noi, ci îți crește și nivelul inteligenței.

În acest punct, sper că te-am convins să cumperi (să descarci sau să împrumuți) o carte. Poți începe cu orice titlu care ți se pare interesant. Totuși, ca să adaugi și mai multă valoare, poți începe cu o carte care te va ajuta să-ți dezvolți abilități relevante pentru carieră. Aici poți vedea câteva opțiuni.

Desigur, și cititul de plăcere este foarte important. De fapt, orice lectură îți va îmbunătăți vocabularul. Dincolo de toate, ține minte că, în timp ce podcasturile și diversele cursuri sunt extrem de valoroase, cititul rămâne la fel de important.

Odată ce ai început să citești din nou, îți garantez că vei simți o diferență.

Articol de Jesse Wisnewski, tradus din the muse.com

Odată ce-ai descoperit plăcerea lecturii, nu prea mai e cale de întoarcere

Sunt freelancer, iar o parte a muncii mele se învârte în jurul cărților. Înainte de a sări cu „Ia uite la ea, citește toată ziua!” sau „Ce noroc pe fata asta!”, vreau să vă liniștesc: citesc destul de rar în timpul zilei. Mintea mea nu percepe lectura ca fiind un job, ci o activitate de plăcere, al cărei timp vine seara, când restul treburilor s-au încheiat. Însă cărțile s-au infiltrat atât de adânc în structura mea mentală, încât am ajuns să le prefer filmelor sau rețelelor de socializare (dar nu și întâlnirilor cu prietenii). Poate că e vorba de un microb (pozitiv, thank God) care mi-a contaminat creierul și cu care voi trăi în simbioză până la adânci bătrâneți; poate că e doar o deprindere formată în timp sau o activitate plăcută și stimulatoare de care nu mă mai pot lipsi. Cert e că nu-mi pot imagina viața fără cărți, chiar dacă nu citesc constant și nici nu mă pot lăuda cu suta de titluri la finalul anului.

Sunt și perioade (o săptămână, două, mai rar trei) când, din varii motive, nu citesc aproape deloc, dar nici nu mă uit la filme, nici nu stau pe rețelele de socializare, ci pur și simplu îmi ocup timpul cu altceva – cu cealaltă muncă, fotografia, sau cu studiul unei noi pasiuni care m-a lovit subit, sau cu o vacanță mai lungă, fiindcă în vacanțe nu-mi rămâne timp pentru lectură, cu excepția celor de pe litoral. Însă perioadele astea de abstinență nu durează niciodată prea mult. Vine o zi când dorul de o carte bună mă copleșește și bam! Revin la rutina mea de cititor, dar tot atunci revine și ușoara deznădejde în fața sutelor de cărți necitite din bibliotecă, și-mi vine să mă cert că două săptămâni am stat pe bară. (De altfel, nu e singurul motiv de ceartă cu mine însămi: mi se întâmplă și când amân un autor ani de zile, pentru a descoperi într-un târziu că pare să fi scris special pentru mine.)

Așadar, sunt un cititor moderat, în general nu fac excese de lectură. N-am studiat la Litere și nici n-am avut un mentor care să mă îndrume pe drumul literaturii, astfel că lecturile mele au fost multă vreme dezordonate, cu lacune serioase prin punctele esențiale. Au fost doar două perioade în viața mea când am citit ca o maniacă: pe la doisprezece ani, când am descoperit colecția de romane polițiste a părinților, bine camuflată în spatele unor tratate de chimie, și pe la treizeci de ani, când mi-am cumpărat un e-book reader și am regăsit pasiunea pentru lectură, serios zdruncinată de îngrozitoarea profă de engleză din facultate.

Abia în al treilea deceniu de viață mi-am dat seama câte cărți grozave există pe lumea asta și m-am aruncat ca o nebună asupra lor, încercând să recuperez. Mi-au fost de mare ajutor recomandările altor cititori, care m-au îndrumat nu doar spre cărți consacrate, ci și spre unele mai puțin cunoscute. În acea perioadă am și început să scriu despre cărți, iar odată cu trecerea vremii am fost surprinsă să observ efectele: exprimarea mea a devenit mai coerentă, vocabularul meu s-a extins, la fel și capacitatea de memorare; parcă și modul meu de a gândi a devenit mai limpede, mai reflexiv, mai pătrunzător. Evident că nu pentru „beneficiile” astea mă înhămasem eu la lectură, ci de dragul poveștilor, dar iată că am testat pe pielea mea teoriile din acele articole bine intenționate, care încearcă să atragă lumea spre literatură: „Oamenii de știință au descoperit că cititul romanelor clasice poate declanșa apariția unor puteri nebănuite!”.

Un articol de Ema Cojocaru

Cititoare împătimită, blogger și fotograf

Anchetă de cititor: interviu cu Doina Ruști în #pauzadecitit

Sursă doinarusti.ro

NOTĂ: Prin #anchetadecititor, vrem să înțelegem mai bine perspectiva cărții în era digitală, atât acasă, cât și la serviciu. De aceea, i-am rugat pe câțiva reprezentanți din lumea literară și nu numai să ne răspundă la o serie de întrebări. Mai jos povestește Doina Ruști, scriitoare, profesor universitar și scenarist.

Cărțile în format fizic vs. format digital. Ce avantaje și dezavantaje credeți că au cele două formate pentru cititorii tineri?

Doina Ruști: Ador cărțile în format electronic pentru că pot lua forma pe care eu o doresc; mă refer la font, culoare, așezare în pagină. Uneori „învechesc” pagina, alteori o păstrez imaculată. Cărțile pe hârtie sunt doar de câteva feluri, au literă măruntă și nu pot să citesc decât cu ochelari. În plus sunt făcute să arate voluminos, în mod artificial, ceea ce mi se pare o insultă. Iei o carte groasă și descoperi o poveste subțire! Sau invers: cumperi o carte cu un text amplu, înghesuit într-o plachetă cu scris făcut din furnici. Cărțile tipărite arată după chipul și asemănarea editorului, pe câtă vreme cele electronice arată așa cum vreau eu. Folosesc Cool Reader, un program care-mi permite să modific textul, să fac note s.a.

Nu cred că lectura pe device electronic dăunează cuiva. Deja am văzut copii care citesc pe telefon și scriu cu o viteză incredibilă. Acesta este mersul lumii. Mi se pare firesc ca bătrânele cărți să fie abandonate.

A existat o perioadă lungă în care îmi plăcea să citesc doar carte tipărită. Și-acum mai citesc, mai răsfoiesc cărțile, dar nu mai am acea bucurie pe care mi-o dă textul de pe telefon, de pe laptop. Tableta nu-mi place. Am și un e-reader, care imită foarte bine fila, iluziile care zac în fibra hârtiei:)

Cred sincer că doar cititorii conservatori și cei ocazionali mai citesc pe hârtie: pentru ei cartea rămâne o sărbătoare. Cei înrăiți, mulți dintre ei, fără să știe chiar că sunt cititori, stau cu nasul în telefon.

Copiii citesc doar dacă părinții citesc? Cum ajung cărțile la copiii care nu cresc cu o bibliotecă în casă și cu părinți cititori?

Doina Ruști: Modelul părintesc este esențial, dar am întâlnit și copii care nu voiau să citească, în ciuda faptului că aveau părinți pasionați de cărți. Este cazul acelor părinți lipsiți de tact sau prea prinși în pasiunea lor pentru a constitui un model funcțional. Ca să atragă atenția, copiii resping adeseori valorile părinților, uneori chiar cu ostentație.

Calea spre biblioteci vine numai de la modele (învățători, profesori, mentori, colegi, prieteni, rivali etc) sau din pasiuni spontane (de exemplu, din jocuri). Am întâlnit sportivi care citeau pentru că avuseseră un antrenor care făcea caz de citit, fără ca el să fie vreun mare cititor. Dar am întâlnit și cititori care au ajuns la carte prin film sau prin jocurile electronice.

Mai există și întâlnirile capitale, de exemplu cu un  scriitor invitat la școală, ori cu un librar pasionat. Dar esențial este modelul din familie, din prima parte a adolescenței.

Ne dorim ca toți cititorii să aibă o pauză de citit la locul de muncă. Ce-ați zice dacă într-o zi ați afla că toate companiile încurajează lectura la birou?

Doina Ruști: Aș zâmbi și imediat mi-ar veni în minte Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu. Acolo este un personaj proletcultist care dă ordin ca salopetele muncitorilor să fie prevăzute cu un buzunar exact de dimensiunile cărții sale, pe care fiecare e obligat s-o poarte cu el, iar din când în când să facă pauză pentru citit. Nu cred în programe pentru toți. Dar cred în întâlniri. O cafea cu un scriitor/librar/editor/bibliotecar –  asta mi se pare interesant, iar acum vorbesc ca om cu mulți ani de muncă în spate. Ar putea să fie fain ca în pauza de cafea să găsesc un scriitor dispus să stea cu mine de vorbă, apoi cu alt coleg venit să-și facă pauza. Am oroare de sălile pline de lume,  în care e adus un conferențiar să trăncănească în neștire.

De asemenea, cred că sunt utile fragmentele de roman, citatele, textele scurte plasate pe obiecte, într-un spațiu neconvențional etc. Ele pot trimite la carte.