Cărțile pentru copii cer întotdeaua un final fericit

Sursa foto: shutterstock.com

Izolarea din această perioadă vine cu părți bune și rele, însă noi alegem să ne focusăm pe partea plină a paharului. De câte ori nu ne-am dorit să avem ceva mai mult timp liber pentru activitățile cu copiii, încă 10 minute în plus pentru cartea de somn ușor sau poate o provocare de o zi întreagă pentru lectură. Chiar dacă practica work from home nu este alegerea ideală pentru părinții cu doi sau mai mulți copii, noi venim cu o propunere care vă dă șansa să intrați în meeting-urile online de la job fără teama că veți fi întrerupți de prichindei. Pentru cei mai mici, pentru care cărțile sunt mai mult obiecte de desenat dacă nu este mama în preajma pregătită pentru o lectură-fulger, dar și pentru cei mai mari, care citesc singuri, am pregătit o selecție de 4 cărți cu final fericit de la Vlad și Cartea cu Genius și Arthur.

Se întâmplă uneori să nu știi care este rostul tău în viață. O simplă întrebare poate duce la multe altele despre existența ta. Chiar și atunci când esti un ursuleț de pluș, curiozitățile nu încetează să apară. Lavabil, personajul principal al cărții Ursulețul de pluș și animalele de Michael Ende (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius în 2020), trăiește o mare dilemă. Zace de prea mult timp pe canapea și a decis să caute răspunsul întrebărilor lui în lumea animalelor.

Știați că undeva, în mintea copiilor există niște creaturi pufoase și tare simpatice? Se numesc Plufi și luptă împotriva gândurilor rele ale copiilor. Partea bună este că la fiecare faptă bună pe care o fac cei mici, Plufii se înmulțesc așa de tare încât niciun coșmar nu se mai apropie de copii. Doi plufi curajoși, Micul Roz și Marele Albastru, personajele principale ale cărții Plufii scrisă de Raluca Poenaru (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius în 2019), pornesc într-o aventură cum nu s-a mai văzut, în care ajung pe tărâmuri necunoscute, străbat ape tulburi, întâlnesc pirați fioroși și se luptă cu dragonii.

Domnul Papuzek (de Cornel Vlaiconi, publicată la editura Arthur în 2018) e un papagal dintre cei mici, un peruş. El are familie, prieteni, o slujbă în casa unor oameni. Şi, cum nimic nu-i perfect tot timpul, ei toţi trebuie să rezolve o mulţime de probleme pentru a putea fi împreună. E o lume în care grijile şi bucuriile sunt trăite de papagali, vrăbii, căţei şi chiar de pisici aflate în cârdăşie cu o bandă de hoţi. Cu fiecare pagină, ne dorim ca planurile Domnului Papuzek şi ale prietenilor săi să reuşească, aşa cum ne dorim în fiecare dimineaţă să avem o zi frumoasă.

Fido și Cutty sunt doi căței foarte diferiți care ne poartă într-o poveste clasică, Căței bogați, căței săraci scrisă de Lydia Ugolini (publicată la editura Arthur în 2019). Fido, câinele de pază mare, alb și blând, își duce zilele printre orătăniile din bătătură, doarme în cotețul încins de soare și e campion la prins pâinea din zbor. Cutty, basetul delicat, cu zgarda lui cu clopoței, trăiește la oraș, doarme pe fotoliile din salon și mănâncă supă dintr-un castronaș înflorat. Că Fido nu se adaptează deloc vieții la oraș e lesne de înțeles – cum să poată face asta când dă peste infamul papagal Lory, peste fiorosul boxer Nabucodonosor, peste cel mai perdfid cotoi sau peste o broască țestoasă care vorbește în șarade? Dar adevărata supriză e că basetul îngâmfat și fricos ajunge să iubească viața simplă de la țară. Ca să vezi, cei doi căței nu-s chiar atât de diferiți până la urmă!

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Aprilie: 10 cărți cu final fericit

lighted we are all made of stories red neon wall signage inside room

Photo by S O C I A L . C U T on Unsplash

Avem nevoie mai mult ca oricând de echilibru și certitudine. Deși trecem printr-o perioadă în care este dificil să întrevedem un viitor fericit, putem, pe moment, să ne hrănim cu lecturi care o fac în locul nostru. Aceasta este și tema lunii aprilie la Pauza de Citit: happy end. Zece cărți care te vor ajuta să evadezi în lumi unde ai siguranța că finalul te va binedispune. 🙂

1. Familia mea și alte animale – Youngart, Gerald Durrell (traducere din limba engleză de Lidia Ionescu)

Atunci când excentrica familie Durrell nu mai suportă deprimanta climă britanică, face ceea ce orice familie rezonabilă ar face: își vinde casa din Anglia și se mută cu tot cu cățel în însorita insulă grecească Corfu.

Pentru Gerry, în vârstă de zece ani, acesta este începutul unei perioade magice și pline de aventuri. Întâlnirea dintre fabuloasa menajerie pe care Gerry o aduce în casă și originala lui familie dă naștere unei serii de catastrofe irezistibil de comice: șerpi salvați de insolație care ajung în cadă, cutii de chibrituri pline cu scorpioni mișunând pe masă la micul dejun, două coțofene care devastează casa și se îmbată criță la o petrecere, o cățelușă urâțică în călduri căreia îi iese piciorul din încheietură când ți-e lumea mai dragă și multe altele. Nici ceilalți membri ai familiei Durrell nu sunt tocmai insipizi: o să vedeți ce se poate întâmpla în fața unor moaște sfinte, cum ieși dintr-o mlaștină la vânătoare de rațe, cum se conduce o barcă rotundă când suferi din amor etc.

Familia mea și alte animale este o veselă cronică de familie, iubită cu pasiune de milioane de cititori, un clasic al umorului britanic de cea mai bună calitate.

2. Darul lui Jonas | paperback, Lois Lowry (traducere din limba engleză de Radu Paraschivescu)

Lumea în care trăieşte Jonas pare a fi una perfectă. Totul e sub control. Frica, suferinţa şi războiul au dispărut. Nimeni nu are de făcut vreo alegere. Fiecărei persoanei i s-a desemnat un rol în cadrul comunităţii, iar conducătorii ei iau toate deciziile, fără a face vreo greşeală. Dar destinul şi misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalţi.

3. Carton, Doug TenNapel (traducere din limba engleză de Ioana Bâldea Constantinescu)

E ziua lui Cam, iar tatăl lui are în buzunar doar 75 de cenți. Singurul lucru pe care-l poate cumpăra de la bătrânul negustor de jucării e o cutie goală de carton. „Cel mai jalnic cadou din istoria zilelor de naștere“, își spune cu tristețe tatăl lui Cam. Tatăl și fiul construiesc un om din carton și descoperă cu uimire că acesta prinde viață. Prinși în jocul lor, cei doi uită de regulile impuse de negustor, cartonul ajunge pe mâna lui Marcus, iar creaturile monstruoase născute din imaginația lui diabolică amenință să-i distrugă pe toți.

4. Emmie cea invizibilă, Terri Libenson (traducere din limba engleză de Simona Dumitriu)

Iubiri. Umilințe. Drame. Gimnaziu. Emmie e o fire liniștită, timidă și artistică, iar Katie e o adolescentă populară, dezinvoltă și sportivă. Când un bilețel compromițător ajunge pe mâinile cui nu trebuie, cele două adolescente se întâlnesc și viețile lor se schimbă pentru totdeauna.

5. Fabrica de păpuși, Elizabeth Macneal (traducere din limba engleză de Radu Șorop)

Sufocată de constrângerile societății victoriene și de o familie conservatoare, Iris îndrăznește să își ia viața în propriile mâini atunci când un membru al Frăției Prerafaelite îi oferă șansa să își perfecționeze talentul de pictoriță. În schimbul orelor de pictură oferite de acesta, Iris va trebui să-i pozeze ca model, ceea ce îi va schimba radical existența și o va duce pe un drum greu de imaginat.

Pornind de la o intrigă simplă, Elizabeth Macneal deconstruiește modelul iubirii cavalerești, care, deși idealizat în literatură și pictură, se dovedește impracticabil și adesea dezastruos în viața reală.

6. Ajută-l, Doamne, pe copil, Toni Morrison (traducere din limba engleză de Virgil Stanciu)

Bride este o femeie superbă. Întunecimea pielii îi dă o frumuseţe aparte. Dar aceeaşi piele neagră făcuse ca venirea ei pe lume să fie un adevărat şoc pentru părinţii săi. Când era mică, ar fi făcut orice ca să-i câştige dragostea mamei. Acum, ca să-şi poată trăi viaţa cum se cuvine, Bride trebuie mai întâi să se elibereze de amintirile şi minciunile care o ţin încătuşată. 

În cel de-al unsprezecelea roman al său, plasat în zilele noastre, Toni Morrison vorbeşte fără ascunzişuri despre felul în care suferinţele copilăriei au consecinţe în viaţa de adult, transformând rănile şi furia personajelor ei în pură frumuseţe, şocând şi răscolind emoţii deopotrivă.

7. Seveneves. Șapte Eve, Neal Stephenson (traducere din limba engleză și note de Ona Frantz)

Pământul e o bombă cu ceas. În scurt timp, tot ceea ce înseamnă viață va deveni scrum și cenușă. N-ai unde să fugi, n-ai unde să te ascunzi, n-ai motive să speri că într-o bună zi o poți lua de la capăt. În orice caz, nu pe planeta ca ți-a fost casă și care, în curând, se va transforma în crematoriu. Spațiul cosmic pare singura soluție. Dar există riscul ca oamenii să nu știe să renunțe la jocuri de putere și ambiții nici măcar când de asta depinde supraviețuirea propriei specii.

Ca să te bați nu-i nevoie să știi cum. E nevoie doar să te hotărăști.

8. Toate păsările din cer, Charlie Jane Anders (traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu)

Noi, oamenii, nu mai avem duşmani naturali, aşa că natura trebuie să găsească alte mijloace prin care să se ocupe de noi.

O vrăjitoare, un inventator şi sfârşitul lumii. Un război între magie şi ştiinţă care ar putea să distrugă planeta. Deși se iubesc, Patricia şi Laurence luptă unul împotriva celuilalt pentru că trebuie, pentru că li se cere şi pentru că dragostea lor ridică ziduri, în loc să construiască punţi. Au viziuni şi metode diferite, dar acelaşi ideal: binele comun. Însă ce e de făcut când soluţiile sunt la fel de periculoase ca problema pe care încearcă s-o rezolve?

Societatea înseamnă alegerea între libertatea definită de altcineva şi sclavia definită de tine.

9. Supraviețuitorii. Întâmplări extraordinare din sălbăticie și de dincolo de ea, David Long (traducere din engleză de Iulia Pomagă)

Dintre toate poveștile de supraviețuire în condiții extreme, puține se pot compara cu cele din această carte.

Pornind de la expediții clasice, între care veți găsi călătoria antarctică a lui Ernest Shackleton din 1914, și ajungând la aventuri recente, cum este cea care a inspirat filmul 127 de ore, istoriile din acest volum au un lucru în comun: vorbesc despre incredibila tărie de caracter a unor oameni care au reușit să învingă destinul prin propriile forțe. Au supraviețuit și ne-au putut astfel relata cumplitele încercări prin care au trecut.

10. Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton, Alfred Lansing (traducere din engleză și note de Gabriel Tudor)

În august 1914, Ernest Shackleton a pornit la bordul navei Endurance spre Antarctica. Își propusese să traverseze continentul alb, ultima mare provocare a explorărilor terestre. În ianuarie 1915, după sute de kilometri parcurși în apele polare, vasul rămâne captiv într-o insulă de gheață. Astfel începe una dintre cele mai dure lupte pentru supraviețuire, o odisee modernă, în care Shackleton face tot posibilul pentru a-și salva echipajul și a-l duce înapoi acasă.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Din 7 în 7 – o poveste despre multiplele semnificații ale termenului „familie”

Din 7 în 7 este o carte emoţionantă care abordează subiecte delicate precum adopţia, doliul, inadaptarea socială, sărăcia, dar care reuşeşte să nu fie o carte tristă, mohorâtă, ci o carte plină de optimism, la care cu siguranță veţi şi zâmbi mult.

Lui Willow îi plac plantele, culoarea roşie, să evalueze oamenii în funcţie de starea lor de sănătate şi să numere din 7 în 7. Willow nu este o fetiţă obişnuită, ci una „superior înzestrată”: are răspunsuri pentru aproape toate întrebările, ia cele mai mari note la şcoală şi, din păcate, nu are prieteni. Cu hainele ei de grădinărit, pălăria roşie, stilul de viaţă uşor extravagant şi inabilitatea de a interacţiona din punct de vedere social, fetiţa de doisprezece ani nu pare să se integreze niciunde în societate, cu atât mai puţin la şcoală.

Tragedia vine în ziua în care Willow ajunge acasă şi primeşte vestea că părinţii ei adoptivi au murit într-un accident de maşină. Din acest moment, Willow nu doar că trebuie să facă faţă durerii de a-şi fi pierdut părinţii pentru a doua oară, ci şi sentimentului că a rămas complet singură pe lume, fără niciun sprijin. Fără rude sau prieteni apropiaţi şi fără vreun fel de aranjament financiar făcut de părinţi în timpul vieţii, Willow ajunge, din nou, în grija statului.

Din acest moment, durerea ei începe să devină şi durerea altora, căci puţinii oameni pe care Willow îi cunoştea – chiar dacă la nivel superficial – încep să se simtă responsabili pentru ea.

Dell Duke, consilierul incompetent al şcolii, Mai şi Quang-ha, cei doi fraţi vietnamezi cu care Willow se întâlnea la şedinţele de consiliere, mama lor, proprietara unui salon de manichiură, şoferul de taxi care o consideră un înger venit să-i schimbe viaţa – toţi pun cumva umărul la reconstruirea vieţii lui Willow. Ei încep prin a-i acoperi nevoile de bază – hrană, adăpost – şi continuă prin a-i oferi sprijinul emoţional de care Willow avea nevoie pentru a depăşi durerea şi şocul iniţial al pierderii părinţilor.

Este, în esenţă, o carte despre familie şi despre multiplele semnificaţii ale acestui termen: de la familia ei adoptivă, formată din doi părinţi, Willow ajunge într-un nou tip de aranjament familiar, cu o mamă singură şi doi copii mari, o casă care nu e a lor, un bărbat care preferă să graviteze în jurul acestui nucleu şi să nu-şi asume vădit vreun rol patern, şi, în cele din urmă, un alt bărbat care acceptă cu dragă inimă familia nou-formată, cu toate responsabilitităţile care decurg din asta.

Un text de Laura Frunză

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

De ce e important să citim în izolare

person holding string lights on opened book

Credits Nong Vang pe Unsplash

Avem nevoie de echilibru psihic, mai ales într-un haos instalat pe nepusă masă ca-n cele mai sumbre distopii. S-a gândit cineva acum o lună că Bucureștiul va arăta ca Galaadul din Povestea slujitoarei (P.S. Poți comanda continuarea cu 30% reducere)? Din fericire (sau nefericire), tot ce avem de făcut este să stăm izolați. Dar cum gestionăm anxietatea și alte stări negative pe care poate nici nu știam că le avem până acum? Una dintre metode: prin citit. Iată de ce:

  1. Cititul ne ajută să ne „antrenăm” creierul

Citești și nu știi pe unde a trecut timpul, uneori îți iei notițe, alteori îți pui întrebări, ba chiar devii puțin furios pe autor fiindcă n-a explicat o idee suficient de clar. Ți se întâmplă mai ales când citești nonficțiune – o carte bazată pe studii, date și experimente sociale. Cititul cu scopul de a înțelege mai bine lumea înconjurătoare, prin analiză, observație și gândire critică ne stimulează creierul. Ba chiar, cercetătorii de la Universitatea Stanford au arătat că aceste texte ne dezvoltă funcțiile cognitive.

2. Prin lectură ne „exersăm” omenia

Se spune că, citind ficțiune, ajungem să înțelegem mai bine comportamentul uman, prin simularea diverselor contexte sociale din viața de zi cu zi. De exemplu, eu (autorul acestui text) pot să-l judec inițial pe morocănosul Ove (din cartea Un bărbat pe nume Ove, Fredrick Backman), care încearcă să se sinucidă prin diverse metode. Dar, după ce parcurg firul narativ și aflu mai multe despre viața lui Ove, încerc să-i înțeleg singurătatea și durerea pricinuită de moartea soției, singura care i-a acceptat comportamentul dificil. Spoiler alert! Ove nu se sinucide, ba chiar arată bunătate și își face mulți prieteni, de-asta cititorii ajung să-l placă mult, mult până la final. Rolul minunat al ficțiunii este, așadar, acela că ne duce în lumi în care ne putem „exersa” omenia. Plângem, râdem, înjurăm, regretăm, iubim. Și asta doar stând pe canapea, sub păturică. Nu e grozav? 🙂

3. Cititul ne îmbogățește imaginația

Harry Potter, Narnia, Asimov, Flori pentru Algernon – o înșiruire de cuvinte din popularele lumi fantasy și SF. Și astea sunt doar un procent de 0,0000001 din multitudinea cărților scrise de-a lungul timpului. Și ce e și mai frumos – unele dintre ele au fost și ecranizate. Dacă le-ai citit, nu te grăbi totuși să vezi filmele. Creează-ți propriul film în minte în timp ce citești, s-ar putea chiar să visezi mai frumos la noapte. Ulterior, compară-ți filmul cu ecranizarea oficială și vezi cine a avut imaginația mai bogată. S-ar putea să-ți placă mai mult varianta ta.

4. Lectura este terapie gratuită (sau mai ieftină)

Cititul este o metodă grozavă de a ne conecta la noi înșine, indiferent că citim psihologie, ficțiune, nonficțiune sau poezie. De fapt, nici nu e nevoie să cauți cărți specializate, ci doar să stai un moment cu tine, să încerci să-ți înțelegi starea și să vizitezi o librărie. Virtual, bineînțeles. Printr-o introspecție onestă, dar onestă îți poți crea propriul teanc de terapie, la un preț mai mic față de ședința propriu-zisă. Sau, dacă practici terapia, în completarea ei.

5. Avem nevoie de happy end

Acum mai mult ca oricând avem nevoie de happy end. Aici s-ar putea să fie mai dificil de găsit lectura potrivită. Cum știi dacă o carte are final fericit din moment ce nu ai citit-o, nu? O soluție: un search pe google după cuvintele cărți cu final fericit sau recomandări de la prietenii cititori de încredere. În ciuda greutăților, toți ne dorim un final fericit, asta e sigur. Iar cărțile pot fi prieteni de nădejde în păstrarea echilibrului psihic. Alternat cu sesiuni de yoga și meditație sau alte metode, s-ar putea ca cititul chiar să funcționeze. Încearcă. 🙂

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Atlasul penelor. Totul despre păsări” – curiozități din lumea păsărilor

Atlasul penelor face parte din seria Biblioteca educațională Cotoi cu Pălărioi, din care a mai fost tradus la noi volumul Înăuntrul-Afarei tale. Totul despre corpul uman. Seria are în prezent 36 de cărți și a fost scrisă de Tish Rabe, cea care a dus mai departe moștenirea lui Dr Seuss în rândul copiilor.

Tish Rabe a scris peste 160 de titluri pentru copii, printre care și cărți pentru branduri tv cunoscute precum Strada Sesam, Curiosul George, Disney și altele. În 1996, la cinci ani de la moartea faimosului Dr Seuss, editura Random House a angajat-o pe Tish să scrie Biblioteca educațională Cotoi cu Pălărioi, iar ea s-a conformat și a dăruit copiilor o mulțime de cărți minunate care prezintă aspecte ale științei sau vieții într-o manieră nouă și amuzantă.

Așa cum îi spune și titlul, Atlasul penelor este despre ființele cu pene, zise și „neamul păsăresc”. Versurile hazlii îi vor însoți pe copii de-a lungul mapamondului în căutarea asemănărilor și deosebirilor dintre păsări.

„Păsările au trei pleoape-

Trei! – la ochii amândoi.

Nu au dinți. Care-i motivul?

Nu ne întrebați pe noi.”

Copiii vor afla care este cea mai mare dar și cea mai mică pasăre, de unde vin unele denumiri ale păsărilor („pițigoiul după glas/numele și l-a luat./El, cu glas pi-ți-gă-iat, cântă-n arbori ne-ncetat.”), care sunt sunetele pe care le scot păsările („Bufnițele fac bu-hu,/stârcii cârâie de zor./Guguștiucii fac gu-gu/Asta este limba lor.”).

Tot din categoria curiozități, aflăm și ce păsări nu zboară deloc, la ce specie tatăl este cel care clocește oul, cum arată dansul de împerechere al cocorilor sau cum zboară în formație gâștele sălbatice atunci când migrează.

Iar la final, când mama le dăruiește copiilor din carte un pui mic de „pufămăcine”, ei deja știu pe cine să consulte ca să afle cum să-l îngrijească. Pe Cotoi cu Pălărioi, desigur, care știe totul despre „prietenii cu pene”, ba mai mult, are și o mașină cu pene care „zboară bine pe-orice vreme” și care îi duce pe copii în zbor acasă.

Dacă aveți acasă copii cărora le plac versurile jucăușe sau ideea de a afla lucruri noi, dar în joacă, dintr-o carte fără pretenții de enciclopedie, dar cu mari pretenții de umor, atunci Atlasul penelor este pentru voi!

Un text de Laura Frunză

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Trandafirii din Mexic” de Pam Munoz Ryan

Trandafirii din Mexic este un roman scris de Pam Munoz Ryan, o scriitoare americană, cu origini mexicane, cunoscută mai ales pentru romanele cu tentă multiculturală pe care le scrie.

Romanul, inspirat din povestea reală a bunicii autoarei, urmăreşte parcusul unei fetiţe de 13 ani, dintr-o familie bogată de moşieri din Mexic, care se trezeşte, peste noapte, că rămâne fără nimic: tatăl ei este ucis de bandiţi, casa le ia foc, iar restul averii este rechiziţionată într-o bancă de către nişte unchi nemiloşi. Brusc, viaţa confortabilă şi tihnită a fetei se transformă într-o luptă pentru supravieţuire: împreună cu mama şi o familie de foşti servitori, Esperanza va traversa Mexicul pentru a ajunge în America, unde va locui într-o tabără de imigranţi lucrători în agricultură.

Aici, Esperanza va trebui să se adapteze unui nou stil de viaţă: de la o casă plină de servitori, ajunge să locuiască într-o baracă alături de alte două familii. De la rochiile elegante, trece la rochii ponosite donate la cutia milei. De la traiul ei de lux, ajunge să aibă grijă de bebeluşi şi să măture prin curte pentru câţiva bănuţi în plus. Ajutată de prietenii pe care şi-i face, Esperanza va învăţa să spele scutece, să gătească fasole şi să coacă tortillas, va merge la muncă pe linia de ambalat fructe şi legume şi va descoperi că, deşi nu credea, poate merge înainte cu speranţă şi încredere.

Printre temele abordate se numără: rasismul, devotamentul faţă de familie, capacitatea oamenilor de a o lua mereu de la capăt, importanţa educaţiei, prietenia, nedreptatea socială. De asemenea, cartea conţine multiple trimiteri către cultura mexicană, de la feluri de mâncare şi ocupaţii zilnice, până la tradiţii, sărbători şi legende. Cuvintele spaniole păstrate la traducere, cu tonalitatea lor melodioasă, fac deliciul cărţii, şi cu siguranţă copiii vor fi atraşi către această limbă şi vor dori să înveţe mai mult din ea.

Pam Muñoz Ryana scris peste patruzeci de cărţi – romane şi cărţi ilustrate – şi a primit nenumărate distincţii literare pentru contribuţia ei deosebita în domeniul literaturii pentru copii. Printre aceste premii se numără: Premiul pentru Drepturile Omului şi Drepturi Civile oferit de Asociaţia Naţională pentru Educaţie din SUA, Premiul literar Virginia Hamilton pentru literatură multiculturală, premiul Ludington pentru întreaga activitate. Pam Munoz Ryan este nominalizata Statelor Unite pentru Premiul Internaţional Hans Christian Andersen pe anul 2018.

Romanul Trandafirii din Mexic (titlu original Esperanza Rising) a fost transformat şi într-o piesă de teatru, care a fost jucată în teatre importante din Chicago şi Boston.

Celelalte cărţi ale autoarei sunt la fel de profunde ca aceasta tratând teme similare şi având în centru personaje puternice, unele dintre ele reale, cum ar fi Pablo Neruda sau Marian Anderson, altele imaginare, dar inspirate din realitate.

Un text de Laura Frunză

Fotografii de Ema Cojocaru

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Cine sunt autoarele lunii martie?

În martie citim la feminin! 10 cărți scrise de 10 autoare îndrăgite. Intrăm în profunzimea acțiunii, le acordăm steluțe, poate le și dezbatem la cluburile lunare de lectură. Și totuși, cine sunt ele? Iată mai jos un profil sumar al celor 10 scriitoare din această lună. 

  1. Karen Cushman
Karen Cushman
Foto © Editura Art

Karen Cushman s-a născut la Chicago, în 1941, iar unsprezece ani mai târziu s-a mutat cu familia în sudul Californiei. A descoperit bibliotecile la o vârstă fragedă şi astfel cărţile au devenit o parte importantă a vieţii ei. Tot atunci a început să scrie poezii, piese de teatru şi povestiri. A studiat limbile engleză şi greacă la Stanford University şi apoi a obţinut două diplome de masterat. A lucrat o vreme ca profesor la John F. Kennedy University, dar în cele din urmă a ales să se dedice scrisului.
Karen Cushman a fost dintotdeauna pasionată de istorie, mai ales de Anglia medievală, şi a ales să împletească această pasiune cu scrisul. Cărţile ei sunt temeinic documentate, iar cei care le citesc au într-adevăr impresia că s-au întors în timp. Primul ei roman, Catherine cea îndărătnică, a apărut în 1994 şi s-a aflat pe lista de cărţi Newbery Honor din 1995. Un an mai târziu a publicat The Midwife’s Apprentice, pentru care a primit faimoasa Newbery Medal. A obţinut numeroase alte premii, printre care Golden Kite Award, Washington State Book Award şi Kerlan Award.
 
În prezent locuieşte pe o insulă în apropiere de Seattle şi scrie cu o ceaşcă de ceai alături şi cu o pisică în poală.
 
Imagini pentru melissa albert
Foto © twitter.com

Melissa este editor fondator al blog-ului pentru adolescenți Barnes & Noble și editor manager al BN.com. A scris pentru McSweeney’s, Time Out Chicago, MTV, iar în 2018 a publicat primul său roman, Crângul de Alun.
 
 
 
 
 
Vera Brosgol
Foto © Editura Art

Vera s-a născut la Moscova, în Rusia, dar şi-a petrecut majoritatea timpului fiind americană. Are o diplomă în Animaţie clasică obţinută la Sheridan College şi-şi petrece zilele desenând storyboard-uri pentru animaţii în Portland, Oregon. Nopţile şi le petrece realizând ilustraţii şi benzi desenate, dintre care unele i-au apărut în antologiile FlightFantoma Aniei este prima ei carte. 
 
 
Maria Surducan
Foto © Goodreads.com

Maria Surducan lucrează ca ilustrator, autor şi scenarist de bandă desenată, în studioul său din Cluj-Napoca. Poveştile ei propun o călătorie a cărei destinaţie este fantasticul ascuns în inima locurilor familiare. A publicat romane grafice şi cărţi ilustrate.
 
 
 
 
 
Imagini pentru eleanor catton
Foto © twitter.com

Eleanor Catton s-a născut în 1985 în Canada şi a copilărit în Noua Zeelandă. A finalizat studii masterale în cadrul programului Iowa Writers’ Workshop la Universitatea Iowa, unde deţine postul de profesor asistent. A obţinut, de asemenea, un masterat în scriere creativă la International Institute of Modern Letters, Wellington. În prezent, Catton locuiește în Auckland și predă scriere creativă la Manukau Institute of Technology. Romanul ei de debut, The Rehearsal (2008), a câștigat premiile literare Betty Trask, the Amazon.ca First Novel Award și NZSA Hubert Church Best First Book Award for Fiction. Cel de-al doilea roman al autoarei, Luminătorii, a fost recompensat cu premiul Governor General, unul dintre cele mai importante premii literare canadiene, și cu prestigiosul Man Booker Prize în 2013.
 
Lucia Berlin
Foto © Buddy Berlin

Lucia Berlin se naște în 1936 în Alaska, iar primii ani din viață și-i petrece în orașe miniere din Idaho, Kentucky și Montana. În 1955, este admisă la Universitatea din New Mexico unde studiază sub îndrumarea romancierului Ramon Sender. Locuiește în Berkeley și Oakland, California, și lucrează ca profesoară la liceu, centralistă, funcționară într-un spital, femeie de serviciu și secretara unui medic, timp în care se luptă cu dependența de alcool, încercând să-și întrețină cei patru fii. În 1994, Berlin este invitată să predea la Universitatea din Colorado, Boulder, unde va rămâne ca profesor asociat până în 2000. Moare în 2004, în Marina del Rey.
 
Kate Hamer
Foto © Goodreads.com

Kate Hamer (n. 1965) și-a petrecut majoritatea vieții în Wales și a studiat istoria artelor la Universitatea Manchester, după care a lucrat mai bine de zece ani în televiziune. Terminarea unui masterat în Creative Writing în 2011 și câștigarea în același an a unui premiu galez pentru proză scurtă au impulsionat-o să scrie romanul Fata cu palton roșu, apărut în 2015. După succesul masiv de critică și de librării înregistrat de acesta, a mai publicat două cărți: The Doll Funeral (2017) și Crushed (2019).

 

La întrebarea „Care este locul tău favorit din lume?”, Kate Hamer a răspuns: „Livingul locuinței mele. Are o fereastră uriașă și petrec mult prea mult timp uitându-mă la copaci și la cerul care se schimbă întruna. Nu mă plictisește niciodată. În nopțile senine, pot vedea luna cum traversează bolta dintr-o parte în cealaltă.”

8. N. K. Jemisin

N.K. Jemisin
Foto © nkjemisin.com

Licenţiată în psihologie, americana N. K. Jemisin (n. 1972) a devenit scriitoare liber-profesionistă în 2016, iar cărţile ei explorează diverse teme science-fiction şi fantasy. Romanul Cele o sută de mii de regate (Ed. Paladin, 2016) a fost nominalizat pentru toate premiile majore ale genului şi a obţinut Premiul Locus pentru debut în 2011. A urmat după aceea trilogia „Pământul sfărâmat”, care a stabilit un record în lumea SF-ului mondial, câștigând 3 premii Hugo în trei ani consecutivi pentru volumele sale. Editura Paladin le-a publicat deja pe primele două: Al cincilea anotimp și Poarta Obeliscului.

 

9. Jane Goodall

Imagini pentru jane goodall
Foto © npr.org

Dr. Jane Goodall s-a născut în 1934 la Londra. Și-a început studiile asupra cimpanzeilor în 1960. A scris zeci de cărți, iar rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în nenumărate documente. Susține conferințe în întreaga lume, Organizația Națiunilor Unite desemnând-o Mesager al Păcii. Este fondatoarea institutului care-i poartă numele, o organizație nonprofit globală care încurajează acțiunile de conservare a mediului. 

10. Candace Fleming

Imagini pentru candace fleming
Foto © wikipedia.org

Candace Groth Fleming este un scriitor american de cărți pentru copii, atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune. Candace Groth s-a născut în Michigan City, Indiana. S-a căsătorit cu Scott Fleming. Din 1997 până în 2005, a fost profesoară la William Rainey Harper College de lângă Chicago.

 

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Patru mărțișoare literare pentru cei mai mici cititori

Se spune că scriitoarele dau naștere unor povești mai intense, iar dacă luna martie este dedicată femeilor, iată câteva titluri de cărți pentru copii de la editura Vlad și Cartea cu Genius și Arthur pe care ți le recomandăm în luna mărțișorului.

Malala Yousafzai reușește să transmită un mesaj puternic pentru cei mai mici cititori: să creadă în magie și să găsească magia în tot ce ne înconjoară. Ea nu visează la lucruri mărețe, iar dorința ei supremă este o lume mai bună. Personajul este o sursă de inspirație pentru copii, o persoană reală care luptă pentru lucrurile în care crede. Malala și creionul magic (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius în mai 2019, traducere din limba engleză de Ioana Bâldea Constantinescu) este câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace.

Atlasul penelor face parte din seria Biblioteca educațională Cotoi cu Pălărioi, din care a mai fost tradus și volumul Înăuntrul-Afarei tale. Totul despre corpul uman. Seria are în prezent 36 de cărți și a fost scrisă de Tish Rabe, cea care a dus mai departe moștenirea lui Dr Seuss în rândul copiilor. Scrisă în unicul stil al lui Dr Seuss, Atlasul penelor. Totul despre păsări (apărută la editura Vlad și Cartea cu Genius în aprilie 2019, traducere din limba engleză de Florin Bican) îmbină tonul jucăuș, ilustrațiile haioase și curiozitățile prezentate pe înțelesul copiilor într-o mini enciclopedie care va capta atenția chiar și celui mai pretențios „cititor-ascultător”.

Recompensată cu Medalia Belpré, cartea Trandafirii din Mexic de Pam Munoz Ryan (publicată la editura Arthur în martie 2018, traducere din limba engleză de Mădălina Vasile) ne arată cum uneori se poate întâmpla ca totul să se năruiască, atunci când ți-e lumea mai dragă, și de pe cele mai înalte culmi să ajungi în cele mai întunecate abisuri. Demult, la El Rancho de las Rosas, Esperanza ducea o viață cât se poate de privilegiată: locuia într-o casă mare, avea rochii minunate, păpuși de porțelan, servitoare care erau mereu la dispoziția ei și o familie care o iubea nespus. Acum locuiește cu mama și cu alți oameni într-o baracă mică și înghesuită dintr-o tabără de lucru din California și trebuie să învețe să ia totul de la zero.

Unul dintre cele mai apreciate romane ale ultimului deceniu, Din 7 în 7 publicată la editura Arthur în mai 2018, traducere din limba engleză de Veronica D. Niculescu) o prezintă pe Willow Chance, o fetiță de doisprezece ani cu o minte de geniu, obsedată de natură și de stabilirea diagnosticelor medicale. Dacă e agitată, se liniștește numărând din 7 în 7. Nu i-a fost niciodată ușor să lege prietenii, iar cei mai apropiați oameni sunt chiar părinții ei adoptivi. Din 7 în 7 este o carte emoționantă despre cum e să fii diferit, despre cum se poate face față unei imense pierderi, despre ce înseamnă cu adevărat o familie.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Martie: 10 cărți scrise de autoare

Luna iubirii s-a terminat, așa că ne îndreptăm atenția spre martie – cea mai feminină lună din an. Cu această ocazie, am făcut o selecție a unora dintre cele mai îndrăgite titluri de la Grupul Editorial ART, scrise de autoare. Primăvară însorită, dragilor! 🙂

1. Catherine cea îndărătnică | paperback (traducere din limba engleză și note de Alina Popescu), Karen Cushman

Pe degetele mari ale Domnului, tare greu e să fii domniță în anul 1290!

Catherine are 14 ani și ar prefera să iasă cu păstorul de capre, la pășune, și să-și petreacă vremea dănțuind cu sătenii la praznice, dar mama și doica ei au alte idei: vor cu orice chip să o educe ca să devină o doamnă desăvârșită. Așa se face că este supusă la cele mai plicticoase cazne: trebuie să toarcă, să brodeze și să cârpească. Să învețe să-și țină ochii plecați și gura ferecată. Să pregătească diferite leacuri pentru mahmureală, burți stricate, dureri de cap și de dinți (tratate atunci cel mai eficient cu găinaț de corb).

Dar zile fripte îi face cu adevărat bestia de tată, care vrea să o mărite cu orice chip. Astfel, pe la conacul lor se perindă tot felul de pețitori, unul mai bătrân și mai neisprăvit ca altul, însă Catherine are mereu ac de cojocul lor. Face ea ce face și toți acești mocofani fug rupând pământul. Asta până când își face apariția Barbă Nețesălată…

2. Crângul de Alun (traducere din limba engleză și note de Laura Ciobanu), Melissa Albert

Alice și mama sa, Ella, și-au petrecut ultimii 17 ani pe drumuri, fugind mereu de ghinioanele care se încăpățânează să le urmărească oriunde. Atunci când primesc o scrisoare din care află că bunica lui Alice, Althea Proserpine – o scriitoare faimoasă, dar foarte retrasă -, a murit, cele două se liniștesc, crezând, pentru o clipă, că s-a terminat cu nenorocul. Însă, atunci când mama ei e răpită de Hinterland, lumea supranaturală din poveștile bunicii își face loc în realitate. Ca să-și salveze mama, Alice decide, în ciuda interdicției, că trebuie să ajungă la Crângul de Alun. Însă cum îl poate găsi, din moment ce locul nu e trecut pe nicio hartă?

3. Fantoma Aniei (traducere din limba engleză de Matei Sâmihăian), Vera Brosgol

Dintre toate lucrurile pe care se aştepta Ania să le găsească pe fundul unui vechi puţ, o nouă prietenă nu se număra printre ele. Mai ales nu o prietenă care să fie moartă de un secol. Să cazi într-un puţ e şi-aşa destul de rău, dar viaţa Aniei în sine s-ar putea să fie şi mai oribilă. Îi e ruşine cu familia ei, se jenează cu propriul ei corp şi a cam renunţat să-şi mai găsească locul în liceu. O nouă prietenă – fie ea şi moartă – este exact ce are nevoie. Dar prietena Aniei nu glumeşte deloc când zice că are de gând să-i fie alături pentru totdeauna…

4. Cele douăsprezece prințese dansatoare, Maria Surducan

Douăsprezece fiice de împărat strică noapte de noapte douăsprezece perechi de conduri de aur. Disperat, tatăl lor făgăduiește că-i va da o prințesă de soție celui care va lămuri misterul. Și astfel, zece prinți stau de strajă zece nopți la rând și dispar fără urmă. În dimineața celei de-a unsprezecea zile, un tânăr cu capul în nori bate la poarta castelului…

5. Luminătorii (traducere din limba engleză și note de Irina Negrea), Eleanor Catton

Un roman cu o structură monumentală și o intrigă complexă, în care personajele ni se dezvăluie sub influenţa cerului plin de stele.

În anul 1866, avocatul Walter Moody părăseşte Insulele Britanice plănuind să se alăture căutătorilor de aur din Noua Zeelandă. După ce este martorul unei întâmplări neobișnuite şi înfricoşătoare petrecute pe mare, tânărul ajunge din întâmplare în mijlocul unei reuniuni secrete, în care doisprezece bărbaţi încearcă să descâlcească misterul morţii unui pustnic, al averii colosale descoperite în coliba acestuia şi al tentativei de suicid a unei târfe. Moody este invitat să asculte întâmplările, iar din acest moment destinul lui se schimbă, împletindu-se cu cel al locuitorilor din orașul Hokitika.

Structurându-și romanul astfel încât să reflecte simbioza dintre protagoniștii cărții și mișcările aștrilor, Eleanor Catton creează în Luminătorii o poveste captivantă, în care psihicul uman este analizat cu umor și ironie detașată.

6. Manual pentru femei de serviciu (traducere din limba engleză și note de Ioana Miruna Voiculescu), Lucia Berlin

Această autoare extraordinară s-a inspirat pentru multe dintre povesti­rile ei din propria viață. Unul dintre fiii ei spunea, după moartea ei: „Mama a scris povești adevărate, nu neapărat autobiografice, dar pe-aproape.“ Cele patruzeci și trei de povestiri reunite în acest volum-eveniment stau mărturie. Traumele copilului abuzat, experiențele greu de imaginat ale unei tinere femei dependende de alcool, efortul de a-și crește și educa cei patru fii, relația dezastruoasă cu o mamă și ea alcoolică, clinicile de dezintoxicare, amorurile eșuate, muncile insolite pe care le prestează sunt toate ecouri ale unei vieți adevărate.

Lucia Berlin se dovedește a fi o maestră a formei și un fin observator al propriei vieți și al vieții în general, iar vivacitatea, umorul, tristețea și forța literară a scriiturii ei fac din ea o voce literară de neuitat.

7. Fata cu palton roșu (traducere din limba engleză de Alina Bogdan), Kate Hamer

Uneori cel mai urât gând devine un tren care nu se mai oprește.

Orice părinte se teme pentru siguranța copilului său. Dar ce faci când temerile ți se adeveresc? Cum reușești să nu-ți pierzi mințile? Festivalul Poveștilor se transformă pentru Beth în cel mai cumplit coșmar: Carmel, fiica ei de opt ani, este răpită. Sensibilă, diferită de copiii de vârsta ei, dotată cu o imaginație surprinzătoare și cu un har special, fetița pornește într-o călătorie extraordinară, o luptă continuă pentru păstrarea identității, trăind cea mai cruntă întemnițare: aceea de a nu ști că este captivă.

Tremur și plâng după vechea mea viață: plimbări, Crăciun, grădină, prietenele mamei bând vin la masa din bucătărie, fierbătorul dimineața și doamna Buckfast în fața clasei. Dar cel mai mult o să-mi lipsească albastrul tandru din ochii mamei.

8. Cele O Sută de Mii de Regate (traducere din limba engleză de Radu Hăulică), N.K. Jemisin

Yeine, tânăra conducătoare a unui sat din Nordul Îndepărtat, este chemată în capitala Celor O Sută de Mii de Regate de către bunicul său, Dekarta Arameri, stăpânul atotputernic al lumii. Spre marea ei surpriză se vede desemnată, alături de cei doi veri ai ei, printre cei trei posibili moștenitori ai lui Dekarta. Dar căile puterii sunt greu de străbătut, iar când zeii căzuți din vechime se amestecă în treburile muritorilor, secrete sângeroase încep să iasă la suprafață. Yeine se vede prinsă într-un jos periculos al iubirii și puterii, în care soarta lumii depinde de deciziile ei. Va reuși Nahadoth, zeul întunericului, acum transformat în sclav, să-i ofere lui Yeine dragostea și ajutorul de care are nevoie?

9. Familia Romanov. Asasinat, revoluție și prăbușirea Rusiei imperiale (traducere din limba engleză de Gabriel Tudor), Candace Fleming

Era cel mai bogat monarh din lume, avea 130 de milioane de supuși, iar imperiul său acoperea a șasea parte din uscat; însă Nicolae al II-lea al Rusiei n-a luat seama la mizeria extremă în care viețuia poporul său. Aflată mereu lângă țar, taciturna împărăteasă Alexandra trăia doar pentru familie și pentru obsesiile ei religioase, alimentate de viziunile unui mistic corupt, Rasputin. Înăuntrul palatelor, luxul nemăsurat al monarhului care conduce prin voie divină învăluie totul; dincolo de porțile lor, masele trăiesc împresurate de ororile Primului Război Mondial și de sărăcia care hrănește gânduri revoluționare. Curând, cele două lumi se vor ciocni, iar din această confruntare se va naște o nouă societate a terorii: Rusia Sovietică. Candace Fleming redă cu un incontestabil talent narativ destinul lui Nicolae al II-lea, ultimul autocrat rus, de la copilăria lui și a viitoarei sale soții până la abdicare și asasinarea întregii familii.

10. În umbra omului (traducere din limba engleză de Veronica Focșeneanu), Jane Goodall

Cimpanzeii studiați de Jane Goodall au devenit faimoși în întrega lume, iar În umbra omului este un volum clasic în domeniul etologiei. Cercetătoarea a câștigat încrederea primatelor din rezervația Gombe Stream, le-a dat nume și le-a urmărit ani la rând. Cartea aceasta vorbește despre relații sociale complexe, lupte între clanuri și abilități uimitoare, între care utilizarea uneltelor. Cimpanzeii devin adevărate personaje, iar destinul fiecăruia dintre ei este urmărit cu acribia cercetătorului pasionat și talentul naratorului autentic.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Casa veselă” – o carte complexă și o lectură incomodă

#Loveislove. Indiferent că o sărbătorim în februarie sau în orice altă perioadă din an. Pe final de lună, în care ne-am bucurat de micile momente de iubire, te lăsăm cu o recenzie scrisă de Ema Cojocaru despre una dintre cărțile-cult ale literaturii LGBT: Casa veselă. O tragicomedie de familie, de Alison Bechdel. Articolul a fost inițial publicat pe blogul Grafic.

Citiți cărți grafice? Dacă răspunsul este nu, am o provocare pentru voi: intrați în prima librărie, luați Casa veselă de pe raft și răsfoiți volumul. Sau, și mai bine, luați-l acasă, pentru că veți avea parte de o experiență literară neobișnuită. Cartea lui Alison Bechdel este o alegere tocmai bună pentru a vă trezi interesul asupra acestui gen literar, care în România este mai degrabă nepopular (pe nedrept, aș adăuga – ar trebui să scăpăm de prejudecata că benzile desenate sunt doar pentru copii sau adolescenți).

Ce are Casa veselă atât de deosebit? În primul rând, aduce satisfacție până și cititorilor mai pretențioși, prin numeroasele referințe literare – Camus, Proust, Fitzgerald, Oscar Wilde sunt doar câțiva dintre autorii menționați de Alison Bechdel – și prin limbajul elevat, străbătut de sarcasm și presărat cu remarci inteligente. Este o carte complexă, care se citește fără grabă și se digeră lent, dar și o lectură incomodă, care provoacă cititorul prin temele abordate și prin franchețea dezvăluirilor – ca să nu mai spun că unele ilustrații sunt nerecomandate copiilor și pot lua prin surprindere chiar și un cititor matur.

În al doilea rând, textele și ilustrațiile se completează de minune, într-o relatare care curge atât pe plan vizual, cât și pe cel narativ, cu indicii ascunse în imagini și cu o atenție aproape maniacală pentru detalii și conexiunile dintre evenimente. La finalul lecturii, ai senzația că ai citit de fapt o nuvelă consistentă, cu toate că structura ei nu intră în tiparele clasice – iată cum povești memorabile se pot spune și altfel, nu doar prin tradiționala înșiruire de paragrafe.

În al treilea rând, Casa veselă este o poveste adevărată, iar sintagma „viața bate filmul” se aplică cu brio în acest caz: fără pudoare și fără ipocrizie, Alison Bechdel ne introduce în intimitatea familiei sale, unde aparențele maschează tot felul de secrete, conflicte și comportamente disfuncționale. Mi-au plăcut sinceritatea și naturalețea artistei-scriitoare, care vorbește deschis despre relația tensionată cu tatăl ei și despre descoperirea și asumarea propriei orientări sexuale. Viața într-un vechi conac în stil neogotic adaugă o dimensiune pitorească poveștii, iar afacerea familiei – biroul de pompe funebre la care se face referire în titlu – prilejuiește câteva secvențe savuroase, pline de umor negru.

Tatăl autoarei este figura centrală a cărții: Bruce Bechdel, profesor de literatură engleză și antreprenor de pompe funebre, pasionat de restaurare și un adevărat magician al artelor decorative, obsedat de perfecțiune și ocultat de măști construite cu grijă, irascibil și distant, perceput de Alison mai degrabă ca o absență. Literatura devine singurul limbaj prin care tatăl și fiica reușesc să comunice, și, tot prin intermediul literaturii, autoarea încearcă să-și înțeleagă tatăl și să găsească un sens evenimentelor care i-au marcat copilăria și adolescența.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară: