Publicat pe

Recomandări de lectură pentru luna noiembrie

Nu mai știi ce să citești în luna noiembrie? Iată 14 recomandări de la Grupul Editorial Art care merg perfect cu un pumpkin spice latte, musai de citit sub o pătură pufoasă. 

Unicornul Thelma #1 de Aaron Blabey

O carte încântătoare care ne învață să ne iubim așa cum suntem… chiar și fără sclipici.

Unicornul Thelma se întoarce #2 de Aaron Blabey 

Thelmei nu i-a plăcut celebritatea, așa că a fugit din lumina reflectoarelor și dusă a fost, lăsându-și fanii din lumea întreagă cu inimile frânte! 

Numără stelele. O poveste din Copenhaga de Lois Lowry

Un roman distins cu Medalia Newbery care ne arată o dată în plus că în vremurile crunte ale războiului, în care lupta pentru supraviețuire e principala grijă, prietenia, dragostea, speranța sunt „armele“ care pot salva umanitatea.

Școala de spionaj #1 de Stuart Gibbs

Ben știe cât fac 98 261 x 147 fără să se gândească prea mult. E priceput la matematică. Dar ce are a face asta recrutarea lui tam-nisam la Academia de Spionaj din cadrul CIA? Benjamin nu apucă să-și facă iluzii, află destul de repede motivul ascuns pentru care prestigioșii agenți CIA primesc un tocilar în rândurile lor. Problema e că există riscul să-și piardă viața. Erica, o fată care miroase a liliac și a praf de pușcă, e singura care-l poate scăpa.

Fangirl de Rainbow Rowell 

Toată lumea este fan al lui Simon Snow, dar Cath și Wren sunt cele mai înfocate admiratoare ale lui, scriind propriile povești despre magicianul adolescent. Fac asta cu pasiune, încercând să se ascundă de problemele lor în universul ficțiunii, unde totul este posibil. Deşi gemene, cele două fete sunt cum nu se poate mai diferite. Părăsite de mamă și crescute de un tată în căutarea echilibrului sufletesc, ele trebuie totuşi să înfrunte viaţa reală. Care le va despărţi pentru un timp. Dar care le va învăţa cât de frumoasă poate fi studenția. Și cât de mare este puterea iubirii. Iar Cath va descoperi ce înseamnă să devină scriitoare în toată puterea cuvântului.

Iubirea care a rupt lumea în două | paperback de Emily Henry

Ultima vară a lui Natalie înainte să plece la facultate se dovedește a fi foarte ciudată.Când se pomenește cu ușa propriei case vopsită în roșu în loc de verde sau când se trezește pe un deal înconjurată de bizoni, în loc să fie în clădirea școlii, Natalie își dă seama că ceva nu e în ordine. Apoi mai sunt și vizitele nocturne ale entității pe care o numește Bunica. Ceea ce complică totul este apariția unui băiat misterios care face ca timpul să stea în loc: nu mai există nimic în afară de Beau și Natalie.

Prietene Adevărate de Shannon Hale 

Shannon și Adrienne sunt cele mai bune prietene încă de la grădiniță. Dar Adrienne începe să petreacă timp cu Jen, cea mai populară fată din clasa lor și conducătoarea unei găști numite Grupul. Toate fetele din gașcă vor să se numere printre preferatele lui Jen și unele ar face orice să nu-i cadă din grații… chiar dacă asta înseamnă să se transforme într-un bully. Acum fiecare zi e o mare necunoscută pentru Shannon. Poate să-și ia singură apărarea? Mai face parte din Grup? Adrienne o să rămână prietena ei?

Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul: povestea animată de Charlie Mackesey

Eu și câțiva prieteni am făcut un film despre un băiat, o cârtiță, un vulpoi și un cal – despre călătoria lor împreună și încercarea băiatului de a-și găsi drumul spre casă. Aceasta este cartea ce s-a născut în urma filmului. Sper să-ți dea curaj și să te facă să te simți iubit.

Băieții lui Anansi de Neil Gaiman 

Viața lui Fat Charlie nu va mai fi niciodată la fel. Odată cu decesul tatălui său, el descoperă atât că acesta fusese de fapt zeul Anansi, cât și că are un frate despre care nu știuse nimic niciodată, Spider – care este tot ceea ce Fat Charlie nu poate fi: atrăgător, isteț și amuzant. Într-o lume magică a zeilor-animale, Fat Charlie descoperă însă că are o putere ce-l poate ajuta să descurce ițele existenței sale tot mai încurcate.

De-a v-aţi ascunselea de Ian Rankin

Într-un cartier rău famat din Edinburgh, poliţia descoperă un cadavru înconjurat de seringi, lumânări şi simboluri satanice. Deşi ar putea întocmi pentru acest caz un raport de moarte accidentală prin supradoză, detectivul John Rebus n-o face, ci îşi începe investigaţiile, atât prin adăposturile toxicomanilor, cât şi prin reşedinţele luxoase ale bogătaşilor, încercând să descopere ucigaşul. Treptat înaintea lui se dezvăluie o lume a corupţiei, pariurilor ilegale şi afacerilor dubioase.

Un bărbat pe nume Ove | ediție tie-in de Fredrik Backman

Ove este cel mai morocănos om pe care vi-l puteți imagina, un bătrân mizantrop căruia îi plac regulile stricte, rutina, lucrurile utile în viață și care n-are răbdare pentru amabilități gratuite cu vecinii. Într-o dimineață de noiembrie, însă, tot universul și planurile sale îi sunt date peste cap în cel mai neașteptat mod cu putință, când o iraniancă pe cât de gravidă, pe atât de dezinvoltă, și soțul ei tolomac, împreună cu cele două fetițe ale lor, se mută lângă casa lui și-i turtesc cutia poștală cu remorca. Accidentul e sunetul de start pentru o serie de întâmplări neverosimil de amuzante și, uneori, perfect înduioșătoare, care-l fac pe Ove să (re)învețe să respire aerul unei vieți pe care el însuși o credea pierdută.

Frankenstein de Mary Shelley

O splendidă ediție de lux sărbătorind 200 de ani de la apariția acestui clasic absolut al genului horror, reimaginat pentru secolul XXI într-o interpretare vizuală unică și proaspătă. Vă invităm într-o călătorie întunecată care va fi o încântare atât pentru iubitorii de literatură, cât și pentru cei mai pretențioși iubitori de artă.

Excentricii de Ovidiu Raețchi

„Cartea lui Ovidiu Raețchi pare scenariul unui film sau al unei miniserii Netflix și nu doar pentru că Excentricii este un titlu cu cârlig. Volumul are, în primul rând, ritmul, complexitatea și drama necesare succesului la public. Nu este însă scenariul unui film de acțiune, deși, în spatele scenei, sunt mai multe războaie, câteva lovituri de stat, numeroși spioni și operațiuni secrete, răpiri, alianțe, trădări etc. Toți și toate cele tratate în carte sunt reale, oameni și evenimente temeinic documentate. […] Tensiunea este simultan a istoriei intense a unei jumătăți de secol între acțiunile ce preced fondarea statului modern israelian și cele de după pacea separată, neașteptată și, într-o anumită măsură, neînțeleasă în epocă, dintre Egipt și Israel.”

Jurnal de București. Drumul României de la întuneric la lumină de Alfred H. Moses

Căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 a vestit sfârșitul regimurilor comuniste în Blocul de Est dominat de sovietici. Mișcări în general pașnice au dus la înlocuirea guvernelor în țările din Europa de Est – cu excepția României, unde dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a agățat de putere mai multe săptămâni, înainte să fugă împreună cu soția lui din București, unde aveau loc proteste. Au fost prinși, judecați și executați. România a fost singura țară din Pactul de la Varșovia unde, după căderea Zidului Berlinului, regimul comunist a fost înlăturat prin violență.

Publicat pe

Ce citim în octombrie? 14 recomandări de la Grupul Editorial ART

În luna în care toată lumea citește cărți horror sau thriller, îndrăznește să fii diferit și alege lecturi din lista noastră. Spor la citit! 

Vlad și Cartea cu Genius

Cui i-e frică de Scufița Roșie?

A venit primăvara, iar doi lupișori cuminți înnoptează în pădure sub clar de lună. Se cam foiesc ei în culcuș și nu-și găsesc locul, căci pădurea mare e tare înfricoșătoare pentru niște lupi mici, chiar dacă îl au pe tătic  alături.

Doar nu știi niciodată ce pericole pândesc prin apropiere. Dacă îi urmărește cumva vreo Scufiță Roșie? Dar chiar există temutele Scufițe Roșii? Sau sunt doar niște povești de adormit lupișorii?

1,2,3… surpriză! 

Lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi in această cărticică năstruşnică despre numere. Fiecare pagină împăturită dezvăluie o nouă surpriză, transformând totul într-un joc nostim de ghicit care le va stârni imaginația celor mici şi îi va amuza peste măsură.

Editura Arthur

Povestea lui Angelino Brown

Angelino chicotește, zâmbește, vorbește puțin și cântă duios. Repetă ce aude. Zburătăcește de colo colo, dând din aripi. Copiii care-l întâlnesc sunt încântați. Oamenii mari rămân cu gura căscată. Dar un înger de-o șchioapă care se rotește în aer, saltă și dansează e ușor de luat în vizor de escroci și răufăcători. Ei stau mereu la pândă în unghere întunecate, în așteptarea ocaziei de a trage foloase de pe urma unei asemenea ființe stranii.

Întunericul se revarsă în lume prin cele mai înguste cotloane și crăpături. Ar da năvală cu totul. Angelino și prietenii lui se află fată-n față cu el. Le stă în putere să caute înauntrul lor și între ei culoarea și lumina.

Cornute cosmonaute și alte 116 nonsensuri

Ai 117 motive să deschizi cartea și să te cufunzi în universul plin de fantezie și umor pus în versuri de Carmen Tiderle și colorat cum se cuvine de Petridean.

Te miri de cocoși înfloritori, de case care joacă fotbal sau de tigri dezintigrați? Atunci ține-te bine, pentru că în poeziile scrise de Carmen Tiderle se poate mult mai mult. Unde altundeva ai mai putea citi despre oi care joacă în filme horror, despre ființe croșetate pe altă planetă, ba chiar despre văcuțe trimise în spațiu?

YoungArt

Când ți se pune pata

O poveste comică de dragoste spusă pe două voci: a lui și a ei. Când se întâlnesc pentru prima oară, Bryce și Juli sunt doar niște copii. Ea se îndrăgostește fulgerător de ochii lui, în vreme ce el se panichează și o cataloghează imediat drept o ființă enervantă. Cartea îi urmărește pe cei doi vreme de șase ani, timp în care aceștia se caută – sau se evită – la școală, pe drumul spre casă, ori din spatele ferestrelor, într-o relație plină de suișuri și coborâșuri. 

Jurnalul secret al lui Adrian Mole

Adrian Mole e un băiat care se confruntă cu problemele tipice adolescenţei: fetele, părinţii, profii, iar nimănui nu-i pasă de necazurile lui. 

Dar, spre deosebire de alţi adolescenţi de vârsta lui, el ţine un jurnal de un haz nebun, ce devine o cronică a dezastrelor la care îl supune viaţa. Iubita l-a părăsit, mama are un amant, câinele a fugit de-acasă, iar cei de la BBC – în ciuda insistenţelor sale – nu vor nici în ruptul capului să-i publice poeziile. Cu cât disperarea e mai mare, cu atât însemnările sunt mai amuzante.

De o sinceritate cuceritoare, vocea tânărului Adrian a atras milioane de cititori, încă de la prima apariţie a Jurnalului, în epoca Thatcher. 

Grafic

GOPO în 100 de pagini de bandă desenată

Ați colecționat vreodată soare? Eu da! Am strâns fel de fel de sori: pictați, gravați sau ciopliți de om, după modelul strălucitor al soarelui de pe cer. Am găsit sori cu nas, cu ochi, cu gură, cu o coamă de flăcări în loc de păr, sori cu raze ondulate, sori cu săgeți, sori rotunzi, ovali. Odată am citit soare chiar sub un pătrat. Am desenat și eu un soare, dar alt fel – așa cum nu l-am văzut niciodată. Era un soare foarte frumos; nu aşa urât și rotund ca cel de azi! (…) Desenând soarele acesta risipit, mi-am ales o fărâmă din el – planeta cea umedă. Și curând am desenat o altă fărâmă din planeta aceasta pe care am numit-o: omulețul. (ION POPESCU GOPO)

GOPO în 100 de amintiri

Omul rămâne totuși un animal plăpând, vulnerabil și însingurat. Fericit cel ce poate face film, fiindcă trăiește mai multe vieți, dar ar trebui să ştie de la început că va uita să-și trăiască propria viață. (…) El era Omuletul. [Gopo] s-a întâlnit cu Fellini, Wajda, Tarkovski, Antonioni, Disney, Wells şi, într-un târziu, a fost chemat de Dumnezeu pentru o ultimă întâlnire: moartea vieţii lui… un alt subiect fantastic. (MIRCEA BUNESCU)

Paladin

Lifelike(LIFEL1K3. REALISTIK)

Înainte de Revoltă, au fost ei, realistikii. Aproape umani, aproape perfecți. Creația unui savant cu aspirații demiurgice. După aceea a mai rămas doar ea  – o adolescentă prinsă într-o viață care nu-i aparține, cu amintiri pe care nu le-a trăit. Pentru Evie, traiul în Resturi – un loc decăzut într-o lume post-apocaliptică – se schimbă brusc când îl întâlnește pe Ezekiel, un realistik a cărui existență se împletește cu a ei.

 Orașul

Au trecut mii de ani de când oamenii au abandonat oraşele. Apoi au năzuit spre stele, pentru ca, în cele din urmă, să aleagă somnul veşnic. Pământul a rămas în stăpânirea Câinilor, care îşi cresc urmaşii cu legende transmise din generaţie în generaţie despre cei care le-au oferit darul vorbirii, dar care nu se vor mai întoarce niciodată. Cu ajutorul roboţilor, trăiesc în pace şi armonie, însă şi lumea lor e pe cale să se schimbe, fiindcă o nouă putere pretinde supremaţia pe Pământ. 

Editura ART

Dragoste în vremea pandemiei

Nepotrivire

Secolul ăsta

e prea mic

pentru dragostea

noastră.

 

 

 

Demonii

„Geniul fără rival ca romancier ideologic al lui Dostoievski este reprezentat de capacitatea de a inventa acțiuni și situații în care ideile domină comportamentul uman fără ca acesta din urmă să devină alegoric. Dostoievski deținea ceea ce eu numesc imaginație escatologică, prin intermediul căreia punea ideile în practică și le urmărea desfășurându-se până la deznodământul final. În același timp, personajele lui răspund în contextul acestui deznodământ în conformitate cu standardele morale și sociale prevalente mediului în care trăiesc, iar îmbinarea acestor două planuri asigură romanelor sale atât amplitudinea fantezistă, cât și temelia realistă a vieții sociale.“ Joseph Frank 

Sapiens

Republica piraților

Colin Woodard spune povestea reală, fascinantă și prea puțin cunoscută a republicii piraților, bazându-se, în special, pe sursele primare descoperite în arhivele din Marea Britanie și cele două Americi. La începutul secolului al XVIII-lea, mai mulți proscrişi ai mărilor, printre care faimoșii Barbă-Neagră, Sam cel Negru şi Charles Vane, şi-au unit fortele pentru a pune bazele unei democrații primitive in Bahamas. Datorită surprinzătorului ei egalitarism, aceasta a zguduit fundamentele Imperiului Britanic şi ale Imperiului Spaniol, trezind în colonii o dorință de emancipare ce va duce, în cele din urmă, la Revoluția Americană. La Nassau, pentru o scurtă, dar glorioasă perioadă, servitorii au fost liberi, sclavia nu a existat, oamenii au avut aceleași drepturi indiferent de origine și culoarea pielii, iar liderii au fost aleşi sau demişi prin vot.

Inevitabilul 

Multe dintre schimbările din următoarele decenii sunt inevitabile, din cauza tendinţelor tehnologice aflate în mişcare. În această carte fascinantă și provocatoare, Kevin Kelly face o evaluare optimistă a viitorului, arătând că inovațiile care deja ne influenţează viaţa – de la realitatea virtuală la inteligenţa artificială încorporată în tot ceea ce producem – pot fi înțelese pornind de la câteva forțe determinante. E vorba despre tendinţe ce revoluţionează modul în care cumpărăm, lucrăm, învăţăm şi comunicăm unii cu alţii. Kelly identifică și descrie aceşti vectori, explorând felul în care se intersectează și conlucrează. Înţelegându-i şi acceptându-i, ne va fi mai ușor să ne adaptăm noilor condiții și să profităm din plin de beneficiile tehnologiei.

Publicat pe

Recomandări de lectură pentru luna lui Cuptor

Oamenii merg în vacanțe pentru a se odihni și a se deconecta de la rutina lor zilnică. Dacă doriți să vă relaxați cu adevărat, este musai să luați cu voi în vacanță cel puțin două cărți. Nu de alta, dar cărțile sunt pline de povești și personaje interesante care vă vor captiva cu siguranță și vă vor abate gândurile de la problemele de zi cu zi. Iată recomandările noastre pentru o vacanță de neuitat!

Carte de citire, carte de iubire de Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei

„Carte de citire, carte de iubire nu înlocuieste Abecedarul și e mai mult o carte de iubire mărturisind credința autorilor că scriind pentru și despre copii și copilarie ei își continuă o fericită vârstă de mirări şi încântări, de poezie şi vis…”

Cameleonul Cami pleacă în Tibet de Luminița Corneanu

Gata cu croasantele cu gem și ceai la gustare! Gata cu cifrele, literele și desenele date de doamna educatoare! Gata cu grădinița cea plictisitoare! Cameleonul Cami e hotărât, nu mai vrea la grădiniță și pace. Dar cum să facă un cameleon mic să rămână acasă fără să se supere mămica? Poate e rost de-un șiretlic?

Șoarecele și motocicleta de Beverly Cleary

Şoricelul Ralph, care a văzut multe urmărind oaspeții cazați în camera 215 a hotelului Mountain View, ştie câte ceva despre jucării. Știe multe și despre toate tipurile de alimente pe care i le-ar lăsa la îndemână copiii. Noul vizitator, Keith, îl face pe Ralph să se simtă plin de speranţă când lasă în urmă un cotor de măr. Ce îi face să se împrietenească de-a dreptul e motocicleta strălucitoare de jucărie, fix pe măsura unui şoricel.

Năstrușnicul motan Maurice de Terry Pratchett

Toată lumea a auzit povestea cu fluierașul fermecat şi oraşul plin ochi de rozătoare. Iar Maurice și-a găsit un fluieraș pe măsură și o trupă de şobolani gata să păcălească orășeni naivi să le plătească o grămadă de galbeni. Toate merg bine până ajung în îndepărtatul oraş Badeloc…

Cișmigiu & Comp. de Grigore Băjenaru

A venit rândul noilor generații sădescopere o lume dispărută, viața liceenilor interbelici: năzbâtiile şi șotiile coapte împreună cu colegii de clasă; profesorii și poreclele lor trăsnite; primele iubiri – toate învăluite de dulcea candoare specifică vârstei. Printre concursuri literare, competiții sportive, excursii cu clasa, ieșiri cu prietenii în Cișmigiu, Grig și colegii lui se bucură din plin de anii de liceu.

Fiori de Delia Marc

„Deci sunt eu în măsură să spun ce este fericirea? Cred că da, pentru că eu știu ce înseamnă să nu fii fericit. Știu ce înseamnă tristețea, ce înseamnă să nu ai sau să nu poți. Știu ce înseamnă să nu fie nimeni lângă tine, atunci când ai nevoie de cineva. Știu cum este atunci când nu sună telefonul și nu primești niciun mesaj. Știu, de asemenea, ce înseamnă să-ți fie trădată încrederea, să-ți fie frântă inima. Să te trezești dimineața cu sentimentul de gol în suflet și seara să adormi plângând.”

BASME #1. Eroi în exil de Bill Willingham

Când Dușmanul, o creatură malefică, ia în stăpânire lumea eroilor de basm, toți locuitorii fug înspăimântați în exil. Ascunși printre muritorii de rând, în aglomeratul și cosmopolitul New York, eroii își creează propriul lor univers, Basmia. Dar viața nu e ușoară în noua lume, iar luxoasele apartamente din Manhattan ale celor mai cunoscute personaje de basm freamătă de intrigi și drame pe care doar Albă-ca-Zăpada și Lupul cel Rău le pot ține sub control.

Pasărea albă de R.J. Palacio

Sara Blum credea că e o tânără ca oricare alta: îi plăcea să deseneze, să iasă cu prietenele în oraș și să viseze cu ochii deschiși. Doar că în Franța ocupată de naziști, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fi evreu nu însemna să fii la fel ca oricare alt cetățean. Când încep raziile naziștilor în oraș și Sara devine o țintă, Julien, colegul ei de bancă, îi sare în ajutor și o ascunde în hambarul familiei.

Și-n fiecare dimineață drumul spre casă e tot mai lung de Fredrik Backman

Ce e de făcut atunci când o minte sclipitoare, cum este cea a bunicului, decide să părăsească lumea asta înaintea trupului? Noah, nepotul de doar câțiva ani, care vrea să înțeleagă de ce creierul bunicului devine, pe zi ce trece, tot mai neîncăpător, pornește într-o călătorie în lumea interioară a celui pe care îl adoră. Iar ceea ce rezultă sunt mărturisiri copleșitoare, evocări pline de tandrețe și declarații de iubire care țin loc banalului rămas-bun.

Neîndemânatic de viu de Varujan Vosganian

„Urmăresc de multă vreme scrisul lui Varujan Vosganian. Interesul meu pentru poezia lui creștea pe măsură ce descopeream că ea vine dintr-un surplus de energie, iar poeziile nu sunt altceva decât o încercare de recuperare a unei bogății amenințând, altminteri, să se risipească. Poeme umbrite de o statornică revoltă, mâhnire, scrise parcă dinadins pentru a nu putea fi publicate.” Mircea Ciobanu, 1990

Inventarea naturii de Andrea Wulf

Numele lui Alexander von Humboldt poate fi găsit pretutindeni în jurul nostru: există oraşe, cursuri de apă, specii de animale, un curent oceanic, ba chiar şi o mare lunară care-l poartă. Socotit în epocă drept cel mai faimos om după Napoleon, Humboldt a schimbat prin vasta sa operă fața știinţelor naturale. A scris enorm, dar nu a stat închis în bibliotecă, ba dimpotrivă, s-a aventurat spre zări şi ţinuturi cutreierate şi cercetate de puțini oameni.

Navigând singur în jurul lumii de Joshua Slocum

A trecut prin cumplitele furtuni ale Capului Horn, i-a înfruntat pe pirații mauri și pe cei fuegieni, a vizitat insula lui Robinson Crusoe și pe cea care i-a fost ultim adăpost lui Napoleon Bonaparte. În multele sale călătorii pe oceanele lumii, Joshua Slocum s-a întâmplat să și naufragieze, dar nu s-a dat bătut: și-a construit un alt vas și a pornit mai departe. A fost primul om care a făcut de unul singur înconjurul Pământului, la bordul slupului Spray, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Generalii de Dan Stanca

„Dan Stanca este unul dintre cei mai puternici romancieri de după 1990, iar reticența clasamentelor care nu-l includ decât rareori nu are decât explicații conjuncturale. El îşi asumă fără frustrări condiția și frecventează înadins „marginile”  vieții literare, cu precizarea că e vorba de margini suspendate la mare înălțime, cornişe impracticabile pentru cei mai mulți. Ele procură simultan beția înălțimii şi vertijul căderii, dar mai ales sporesc enorm anvergura viziunilor şi trimit materia derizorie a prezentului la dimensiunea cuvenită de reperele – ei, da – cosmice.” Tania Radu

Paragina de Vasile Igna

La prima vedere, Paragina este cartea unei mari iubiri şi a unui irepresibil doliu. Douăzeci și cinci de ani trăiți împreună de Carolina şi Axinte sunt mai puțin decât o viață; când unul moare pe neaşteptate, cel rămas încearcă să umple golul cu o poveste. Una în care se amestecă nu doar dilemele lor profesionale, ci și trecutul, prezentul şi viitorul, timpuri ce nu mai sunt percepute într-o succesiune firească, ci în simultaneitatea lor imanentă, generatoare de întrebări, dileme şi puține certitudini.

Publicat pe

Recomandări de lectură pentru începutul verii

Luna iunie este una specială: nu doar că marchează începutul verii, dar este și perioada perfectă pentru a sărbători copilul din tine! Titlurile lunii iunie includ povești potrivite pentru toate vârstele și gusturile, abordând subiecte precum copilăria, curajul de a fi diferit și legende din mitologia românească.

Genius

Doctorul De Soto de William Steig

Doctorul De Soto și soția lui alină durerile de dinți ale animalelor mari sau mici. Sunt atât de pricepuți, încât norocoșii pacienți care intră pe mâna lor nu simt nici cea mai mică durere. O singură regulă are Doctorul De Soto: refuză să trateze animale ahtiate după rozătoare mici cu inimă mare – pentru că el însuși este un șoricel. Numai că, într-o bună zi, la ușa lor își face apariția un vulpoi și-i imploră să-l ajute cu un dinte stricat care-l doare de simte că-și pierde mințile.

Ciorile din Pearblossom de Aldous Huxley

Singura carte pentru copii scrisă de Aldous Huxley, Ciorile din Pearlblossom e o poveste despre inteligența care triumfă asupra egoismului. Domnul şi doamna Cioară au o mare problemă. În fiecare zi, doamna Cioară face un ou – mai puţin duminica şi de sărbătorile legale. Dar, după ce se întoarce de la cumpărături, ia oul de unde nu-i! Într-o bună zi, doamna Cioară ajunge mai repede acasă şi ce să vezi? Şarpele-cu-clopoţei, vecinul lor, tocmai termină de mâncat ouşorul ei scump şi drag. Odată făptaşul descoperit, soţii Cioară îi cer ajutorul Bătrânului Bufniţ şi împreună pun la cale un plan ca să-i vină de hac lacomului Şarpe.

Arthur

Povestea lui Tracy Beaker de Jacqueline Wilson

Tracy are zece ani. Trăiește într-un orfelinat, dar îşi doreşte ca într-o zi să aibă o casă a ei şi o familie adevărată. Îşi notează în jurnal toate grijile, dorinţele şi nemulţumirile, toate simpatiile şi aversiunile. Însă ceilalţi copii din orfelinat nu trebuie să știe nimic din toate astea. În plus, este sigură că mama ei celebră va veni să o ia de acolo. Cartea, scrisă la persoana întâi, este o poveste pe cât de amuzantă, pe atât de emoţionantă, despre o fetiţă năbădăioasă şi adorabilă totodată, care nu se dă bătută.

Regele hoților de Cornelia Funke

Printre canalele întortocheate şi aleile cețoase ale Veneţiei îşi duce veacul o bandă de copii fugari, hoţi de buzunare. Şeful şi protectorul lor e Scipio, un puşti mascat care-şi spune Regele hoţilor. Prosper şi Bo, doi frați rămaşi orfani, se refugiază în sânul familiei de strengari. Într-o sală de cinematograf abandonată, toți se simt liberi de constrângerile adulţilor care-i vor dresați. Nici leii înaripați ai Veneţiei nu par să-i mai apere pe copii odată ce le ia urma înţepata Estera, mătușa lui Prosper și Bo. Totul se transformă într-o cursă cu prefaceri, deghizări, dezvăluiri, iar personajele și cititorii alunecă pe canalele labirintului venețian spre un carusel vrăjit, în care vârsta copilăriei și cea adultă se contopesc.

Young Art

Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei de Elizabeth George Speare

Kit a crescut pe insula Barbados, înconjurată de dragoste și răsfățată de bunicul ei. Dar când acesta dispare, trebuie să plece pentru că nu se cuvine ca o fată de șaisprezece ani să locuiască singură. Știe că are o mătușă și un unchi care trăiesc în colonia Connecticut. Așadar, singură și disperată, pornește înspre ei într-o călătorie pe mare, către Noua Anglie.

Când ajunge la destinație, Kit descoperă cu mâhnire un peisaj gri și umed, dar încă și mai tulburător i se pare modul de viață puritan din casa unchiului său. Nu-şi găseşte uşor locul acolo, dar asta până când o întâlnește pe Hannah Tupper, o femeie în vârstă, lângă care Kit simte că poate să fie, în sfârșit, ea însăși.

Un cuvânt din șapte litere de Kim Slater

Finlay McIntosh este un băiat perfect normal: vede bine, are auzul perfect și scrie cu ușurință. Problemele apar atunci când încearcă să vorbească: cuvintele, gata formate, i se blochează pe buze și începe să se bâlbâie. lar de când mama sa a dispărut, în urmă cu doi ani, bâlbâitul s-a agravat, motiv pentru care a început să fie hărțuit la școală. Jocul de Scrabble e singurul său moment de liniște — și singura legăturä care i-a mai rămas cu mama. Oare poate găsi, jucând, și o metodă de a intra în contact cu ea?

Cuvintele îi sunt și prieteni, și dușmani, așa că Finlay are de întrecut mai multe obstacole până să afle ce s-a intâmplat, de fapt, cu mama lui. Vorbind despre prietenie, curaj și inteligență, Un cuvânt din șapte litere este o provocare pentru noi toți.

Grafic și MiniGrafic

Pe scenă de Raina Telgemeier

Callie e pasionată de teatru și, deși ar vrea să joace în musicalul de la școala ei, nu poate se cânte, așa că alege să se ocupe de scenografia piesei. Anul acesta este hotărâtă să creeze niște decoruri demne de Broadway, chiar și cu bugetul pus la dispoziție de școală. Însă biletele la spectacol nu prea se vând, iar cei din echipa de producție par mai degrabă să se certe decât să se ajute unii pe alții – asta pe lângă toată drama de pe scenă și din culise! Pe scenă este o poveste amuzantă și savuroasă despre prietenie și adolescență.

Jaime cea ignorată de Terri Libenson

În ultima zi din clasa a șaptea, Jaime și Maya se întreabă cine sunt prietenele lor adevărate… Jaime a simțit că s-a schimbat ceva în grupul ei de prietene. Au început s-o excludă și să râdă de ea din cauza felul în care se îmbracă și a lucrurilor care îi plac. Noroc că se poate baza pe Maya să-i țină partea… sau nu? Maya e tot mai enervată pe Jaime, care pare foarte copilăroasă față de celelalte fete populare din grup. Parcă nu mai are nimic în comun cu Jai. Oare ăsta să fie sfârșitul prieteniei lor?

Paladin

Oceanul de la capătul aleii | ediție ilustrată de Neil Gaiman

Reîntoarcerea în orașul copilăriei este întotdeauna nostalgică, mai ales atunci când amintirile îți sunt vagi și ai impresia că ai cunoscut o fetiță care avea un ocean, o mamă veșnic tânără și o bunică ce a luat parte la făurirea lumii. Sosit în orașul natal pentru a participa la o înmormântare, un bărbat vizitează prietene vechi, însă incursiunea în propriul trecut uitat îi dezvăluie adevăruri nu în ultimul rând dureroase.

Marea de fier de China Miéville

Sham Yes ap Soorap este asistent medical la bordul cârtițierei Medes. Lumea post-apocaliptică în care el trăiește este practic o mare de fier – în toate direcțiile, se întinde o infinitate de căi ferate încrucișate, linii paralele, comutatoare și sensuri giratorii –, iar solul de sub șine este ostil și din el țâșnesc creaturi feroce și uriașe. Atras de farmecul desuet al obiectelor din alte vremuri sau lumi, Sham este intrigat de misterul unei anumite șine de cale ferată și, în goana roților pe șine, el descoperă că vânătoarea unei cârtițe gigantice poate deveni o filosofie de viață.

Art

Galápagos de Kurt Vonnegut

O catastrofă mondială este pe cale de-a distruge umanitatea, dar un vas de croazieră transformat într-un soi de Arcă a lui Noe îi duce pe cei câţiva supravieţuitori spre Insulele Galápagos, unde vor întemeia o nouă rasă umană, desigur, evoluată. Doar că evoluţia se întâmplă în maniera lui Vonnegut: implică aripioare, creiere mai mici şi o lipsă totală a agresivităţii. Ca de fiecare dată, Kurt Vonnegut îşi surprinde cititorii cu personaje insolite şi cu un amestec de fantastic şi realitate crudă, umor şi gravitate, atrăgând atenţia asupra pericolului pe care omenirea îl reprezintă pentru sine însăşi.

Dublul de F.M. Dostoievski

Deși reputația literară a lui Dostoievski s-a construit în jurul celebrelor sale romane, proza lui de dimensiuni mai restrânse e la fel de valoroasă ca Frații Karamazov, Crimă și pedeapsă sau Idiotul. Povestire, nuvelă sau chiar microroman, Dublul (1846) spune povestea lui Goliadkin, un funcționar singuratic tulburat de  surprinzătoarea apariție a sosiei sale, sosie care încearcă să-i distrugă reputația și să-i uzurpe locul în cadrul birocrației rusești. Această poveste halucinantă anticipează o serie de teme care-l vor preocupa mai târziu pe scriitor și este cea mai gogoliană operă a lui.

Cartea românească

Iadului îi era frică de Mama de Horia Dulvac

“Proiecție a unei memorii ultragiate, poezia lui Horia Dulvac pare să se nască dintr-o conștiință care vede dincolo de sau, mai exact, prin suprafata concretului. Tocmai de aceea, faptele apar într-o goliciune pe care n-o poate înșela niciun fel de tendativă de iluzionare. (…) Totul e altceva decât pare, și tocmai o astfel de desubstanțializare salvează. Frânturile cu mama (…) sunt, în fapt, niște imnuri; nu imnuri către noapte, dar ce relevanță mai are?” Mircea A. Diaconu

Călătoriile lui Făt-Frumos de Alexandru Mitru

Într-o reinterpretare a legendei lui Făt-Frumos, Al. Mitru scrie povestea fiului de împărat care refuză viața de huzur sortită, luptând pentru împlinirea propriului destin. Născut din îngăduința Lunii, Făt-Frumos, măcinat de întrebări despre viață și mistuit de un dor nedesluşit, porneşte la drum şi înfruntă nenumărate primejdii în căutarea adevărului.

Publicat pe

Interviu cu Terri Libenson

Sursa foto: https://fcbg.org.uk/qa-with-terri-libenson/
Sursa foto: https://fcbg.org.uk/qa-with-terri-libenson/

Tyler, Brianna, Jaime, Izzy și Emmie sunt personajele care apar în romanele grafice create de Terri Libenson. Erin Hamilton a avut oportunitatea de a îi pune câteva întrebări lui Terri despre personajele sale.

Într-un interviu anterior, ai menționat că îți folosești „vocea” în timp ce desenezi. Cum te asiguri că vocea se remarcă atât în ilustrații, cât și în poveste?

Încerc să nu mă gândesc prea mult la acest lucru. Țin cont de preferințele, antipatiile și personalitatea personajelor. De obicei, pot să-mi dau seama instinctiv dacă un personaj are o reacție care nu i se potrivește. De exemplu, Emmie își dorește să fie pe placul tuturor și este timidă, așa că reacția ei la o situație nu ar fi una „agresivă” (doar dacă lucrurile nu merg prea departe, desigur!). În timp ce Bri este sarcastică și rebelă, deci o reacție „agresivă” ar fi specifică personalității sale. Același lucru se aplică ilustrații. Fiind un copil timid, Emmie este mai reținută, în timp ce un personaj mai sociabil cum ar fi Jaime se remarcă prin încrederea în sine.

Fiecare carte este scrisă din perspectiva unui personaj diferit – a fost planificată o serie de la început sau ți-a venit ideea pe parcurs? Ce provocări apar când scrii o serie de cărți care are aceleași personaje, dar perspective diferite?

Seria nu a fost planificată până când nu am terminat IZZY cea creativă. După Emmie cea invizibilă, am crezut că povestea lui Emmie s-a terminat… cel puțin pentru moment (deși am adus-o înapoi în prim-plan pentru TRULY TYLER). Așa că am decis să încerc un personaj nou. Brianna, cea mai bună prietenă a lui Emmie, a fost o alegere grozavă. Ea era protagonista perfectă pentru o poveste despre ce înseamnă să ajungi în lumina reflectoarelor – situație pe care o abordez din nou mai târziu în BECOMING BRIANNA (săraca Bri). După IZZY, nu m-am uitat înapoi. Îmi plac personajele din universul Lakefront Middle School! Acest univers reprezintă o provocare care captează atenția cititorilor. Copiii îmi scriu adesea și mă întreabă „cine urmează?”.

Acestea fiind spuse, există câteva provocări. Pentru personajele principale ale căror personalități nu fuseseră dezvoltate anterior, a trebuit să încep de la zero (cum ar fi Jaime și Maya, care fuseseră cunoscute doar drept bârfitoare. Sau Tyler, protagonistul ultimului roman grafic). Așa că este adesea o luptă când încep să scriu din punctul lor de vedere. Încerc să fac o listă cu trăsăturile, hobby-urile, și ciudățeniile lor. Asta ajuta. Lucrurile au sens în cele din urmă.

Talentul tău este incontestabil, dar sunt curioasă dacă stilul tău a evoluat sau s-a schimbat de-a lungul anilor?

Cu siguranță (și îți mulțumesc pentru compliment!). Practica reprezintă drumul către perfecțiune… sau cel puțin modifică stilul până devine ceea ce vrei cu adevărat să fie. Acest lucru a devenit evident când am început să lucrez zilnic la The Pijama Diaries. Deși am lucrat timp de 14 ani la acea bandă desenată, abia îmi mai recunosc stilul de la început!

Romanele grafice și benzile desenate se întorc în forță, cu ajutorul profesorilor care le promovează și al editurilor care le solicită în număr cât mai mare. De ce crezi că au succes în rândul cititorilor?

Cred că au succes pentru că sunt „o sărbătoare a simțurilor”. Jocul dintre scriere și artă captează altfel atenția. De asemenea, pentru oricine este atras de „umorul vizual” (cum eram eu când eram copil), romanele grafice sunt „o punte” minunată către alte cărți. Am început să citesc datorită benzilor desenate, iar acum îmi place tot ce ține de literatură (inclusiv romanele grafice pentru adulți). Cei care sunt reticenți în privința cititului se bucură de benzile desenate deoarece imaginile oferă o „pauză” de la atât de mult text.

Ce crezi că oferă cărțile tale cititorilor?

Sper că cititorii se vor regăsi în părțile emoționante și vor râde la scenele comice. Primesc multe scrisori de la cititori care îmi povestesc despre cum cărțile mele i-au ajutat să gestioneze situații similare. Acest lucru este mai mult decât aș putea cere!

Ce este mai greu: să ilustrezi sau să scrii?

Aș spune să scriu (de obicei). Necesită mai multă concentrare și devine intens pe parcurs. Poate să fie atât emoționant, cât și frustrant (deseori ambele în același timp). Cele mai grele părți sunt rescrierile – atunci când o poveste pur și simplu nu funcționează și îți dai seama că trebuie să o iei de la capăt. Dar când povestea are sens și funcționează, este atât de satisfăcător! A ilustra este mai simplu pentru mine deoarece îmi vine natural. Necesită mai mult timp într-adevăr, dar pot asculta muzică, podcasturi sau chiar o emisiune pe fundal. Poate deveni repetitiv, însă este distractiv și relaxant în majoritatea timpului.

Ai sfaturi pentru viitori ilustratori sau scriitori?

Sigur! După cum am spus și pe site-ul meu:

„În primul rând, exersează, exersează, exersează! Înscrie-te la cursuri și desenează sau scrie pe caiet, telefon, brațe, picioare, orice. Doar să fii constant! E singurul mod prin care poți deveni mai bun!

De asemenea, urmărește artiști care îți plac! Vezi cum este stilul lor. Este în regulă să încerci să-i imiți pentru un timp. Asta te ajută în cele din urmă să-ți găsești propriul stil.

De asemenea, citește! Citesc tot timpul, atât de plăcere, cât și pentru referințe. Există atât de mulți autori și ilustratori grozavi și sunt atât de ușor de găsit.

Iată ceva la care pun pariu că nu te așteptai: învață să editezi. Este la fel de important ca și scrisul și desenatul. Învață să scapi de cuvintele sau de imaginile inutile. De asemenea, nu îți fie teamă să rescrii! Cred că am rescris de patru ori IZZY și TYLER.

Nu în ultimul rând, nu uita să iei pauze de la opera ta. Revin-o la ea câteva zile (sau săptămâni) mai târziu și o vei privi dintr-o altă perspectivă. Cel mai bun truc al meseriei!”

Ne poți spune câteva lucruri despre cartea la care lucrezi în prezent?

În prezent lucrez la o nouă carte din serie! Nu vă pot spune cine o să fie personajul principal, dar fanii seriei îl vor reconoaște cu siguranță!

Interviu tradus de pe site-ul The Federation of Children’s Book Groups:

https://fcbg.org.uk/qa-with-terri-libenson/

Publicat pe

Ce mai citim în luna mai?

Luna mai este o perioadă plină de prospețime și culoare. Așadar, selecția acestei luni cuprinde titluri fresh, apreciate atât de cititori, cât și de critici literari. În urma acestor lecturi, vei descoperi diverse povești care te vor impresiona cu siguranță și îți vor oferi o nouă viziune asupra vieții.

Vlad și Cartea cu Genius

Plufii de Raluca Poenaru

Haideți să vedem ce se întâmplă când plufii dispar unul câte unul și visele urâte amenință liniștea lui Luca și a surioarei lui.

Doi plufi curajoși, Micul Roz și Marele Albastru, pornesc într-o aventură cum nu s-a mai văzut, în care ajung pe tărâmuri necunoscute, străbat ape tulburi, întâlnesc pirați fioroși și se luptă cu dragoni…

Dar stați puțin! Cum, nu știți ce sunt plufii? Păi, fiecare copil are plufii lui. Sunt mici ca cireșele, parfumați ca frăguțele și pufoși ca piersicile, cele mai drăgălașe ființe, care mănâncă visele urâte și veghează grijulii somnul celor mici.

Ziua când au plecat creioanele colorate de Drew Daywalt

Micul Duncan ar vrea să coloreze, dar tot ce găsește în cutia de creioane e un teanc de scrisori. „Am plecat!“ zice fiecare scrisoare și creioanele se plâng ba că băieţelul le folosește prea mult, ba că nu le bagă deloc în seamă. Creionul Albastru e frânt de oboseală, Creionul Roz se plictisește nefolosit, în timp ce Galbenul și Portocaliul mai să se ia la ceartă încercând să dezlege misterul adevăratei culori a soarelui. Oare ce va face Duncan să-și împace creioanele supărate?

Arthur

Războiul nasturilor de AVI

Patryk are doisprezece ani și locuiește în Polonia, într-un sat ocupat de ruși, unde niciodată nu se întâmplă mai nimic. Până în ziua când zărește la orizont o mașină zburătoare: un avion german aduce Marele Război în mijlocul lor.

Satul trece de sub controlul unei puteri sub al alteia, soldați străini vin și pleacă. Iar în grupul de prieteni al lui Patryk se propune un joc aventuros: cine face rost de cel mai valoros nasture de uniformă militară devine rege.

Beverly, aici și acum de Kate DiCamillo

Beverly vrea să fie independentă. Găseşte de lucru, se împrieteneşte cu alți oameni, îi ține la distanță pe cei care nu-i câştigă încrederea şi poartă în suflet livada de portocali și prietenele lăsate în urmă, Raymie şi Louisiana. La malul mării, începe să înțeleagă felul în care nedreptățile revoltătoare se împletesc cu bucurii ascunse. Beverly vrea să îmbrăţişeze frumusețea din jur: din culoarea albastru, din dans, din cuvinte, din grija altora faţă de ea, din grija ei faţă de alții. Și descoperă un vers nou.

Young Art

Marea fără stele de Erin Morgenstern

Când descoperă o carte misterioasă pe un raft din biblioteca universitară, printre poveștile despre colecționari de chei, prizonieri sortiți nefericirii și acoliți fără nume, Zachary Ezra Rawlins citește ceva cel puțin bizar: o poveste din propria lui copilărie. Fascinat de această întâmplare inexplicabilă și dornic să înțeleagă cum a ajuns viața lui transpusă pe hârtie, Zachary descoperă o serie de indicii care îl fac să treacă pragul unei uși spre o bibliotecă subterană. Însă locul acesta se dovedește mai mult de-atât. Ajuns într-o lume a orașelor pierdute, a piraților, a pictorilor, a îndrăgostiților care-și trimit scrisori pe sub uși și peste timp, a poveștilor șoptite de sufletele celor morți și-a corăbiilor care navighează pe o mare fără stele, Zachary Ezra Rawlins mai trebuie să descopere un singur lucru: care e rolul lui în acest tărâm straniu și fabulos.

Academia prințeselor de Shannon Hale

Miri a renunțat să încerce să-și mai convingă tatăl s-o lase să lucreze în cariera de piatră, așa că atunci când se anunță că prințul își caută o soție, iar preoții au prorocit că aleasa va fi de pe muntele Eskel, fata își pune o nouă „cea mai mare dorință”.

Totuși, nu-i ușor să ajungi prințesă, mai ales dacă trăiești într-un sat uitat de lume și nici măcar nu știi să citești. De aceea înființarea unei academii devine imperativă. Venirea tâlharilor, porniți s-o răpească pe aleasa prințului, rămâne însă cea mai înspăimântătoare întâmplare pentru fetele din academie.

Grafic și MiniGrafic

Izzy cea creativă de Terri Libenson

La gimnaziu toți au câte o etichetă. Izzy e Visătoarea. Îi place să joace în piese de teatru și să inventeze povești amuzante. Partea proastă e că nu-i stă mintea la teme și învățat. Bri e deșteapta. Dar vrea ca lumea să vadă că e mai mult decât o elevă de 10 pe linie.

Izzy și Bri se intersectează într-un mod neașteptat în ziua spectacolului de talente de la școală, care se dovedește a fi mult mai dramatic decât și-au închipuit cele două fete.

BATMAN. Gluma ucigașă de Alan Moore, Brian Bolland

O zi proastă. Asta e tot ce-i separă pe oamenii sănătoși mintal de psihopați, în viziunea lui Joker – o mașinărie de nebunie și cruzime. Abia eliberat din azilul Arkham, Joker vrea să-și demonstreze punctul de vedere dement, folosindu-se de comisarul Jim Gordon, un om de frunte al poliției din Gotham, și de fiica acestuia, Barbara.

Batman trebuie să-și oprească dușmanul de moarte înainte ca cei doi prieteni ai lui să-i cadă victime. Poate el să pună capăt șirului de nelegiuiri nebunești și vărsării de sânge?

Paladin

Cronicile din Amber #1. Nouă prinți din Amber de Roger Zelazny

Cred că prețul pentru a fi un prinț al Amberului este că nu poți să ai niciodată încredere în tine însuți.

Se spune că cei mai înverșunați dușmani îți sunt chiar vechii prieteni, dar Corwin duce războiul pe un front mult mai personal. Frații și surorile sale, sânge din sângele lui, sunt inamicii de moarte ai moștenitorului din Amber. Însă oare numai el e îndreptățit la tron? Tărâmul plin de magie al Amberului se pregătește pentru o bătălie de proporții, oferind forțelor întunecate prilejul ideal de a pune stăpânire pe regat.

Pământul sfărâmat (#1). Al Cincilea Anotimp de N.K. Jemisin

Singurul continent al planetei, numit în mod ironic Neclintirea, este zguduit constant de cutremure devastatoare. O dată la câteva sute de ani, locuitorii lui au de înfruntat un Al Cincilea Anotimp. Furia Pământului se dezlănţuie într-un sezon al dezastrelor naturale, al foametei, al cruzimii şi-al luptei pentru supravieţuire. Sfârşitul lumii e inevitabil, dar nu e singura problemă. Ce e de făcut când sistemul rigid în care trăieşti se teme de tine, manipulează şi ucide cu sânge rece?

Pentru Essun n-are importanţă că lumea e în ruine. O s-o distrugă chiar ea dacă numai aşa poate să se răzbune.

Art

Muzică pentru cameleoni de Truman Capote

Fie că evocă Sudul copilăriei sau vizita făcută unei bătrâne aristocrate din Martinica, fie că merge pe firul unei serii de crime suspecte sau descoase un membru al sectei lui Charles Manson, fie că-și petrece timpul în compania lui Marilyn Monroe sau însoțește o menajeră prin casele diverșilor ei clienți, Truman Capote adună aici oameni reali și povești adevărate, concepând un soi de reportaje pe care le ridică la rang de artă. Stilul rafinat și precis, fascinația pentru psihicul uman, privirea empatică – ce nu e însă străină de maliție –, toate se regăsesc în această suprinzătoare și diversă colecție de texte a unuia dintre cei mai interesanți scriitori americani ai secolului XX.

Cântecul lui Solomon de Toni Morrison

Chiar înainte de nașterea lui Milkman, un bărbat încearcă să zboare, cu aripi din mătase albastră, de pe acoperișul spitalului albilor. De-a lungul romanului, povestea acestui straniu personaj se desfășoară caleidoscopic, plină de mituri, simboluri biblice, secrete stranii. Mama sa Ruth îl ține lipit de ea o vreme prea îndelungată, iar tatăl, Macon Dead, îl obligă să se implice de tânăr în afacerile cu proprietăți, îndemnându-și fiul să-i urmeze dorința de înavuțire. Ajuns la vârsta de 32 de ani și nemulțumit de viața, tot ce-și mai dorește Milkman este să plece în lumea largă. Însă nu poți lăsa în urmă fantomele trecutului.

Sapiens

Mirajul Alb de Silviu Neguț

Cucerirea regiunilor polare a fost realmente dramatică, mii de oameni jertfindu-și viața în pustiurile albe ale Terrei sau trecând prin încercări de neînchipuit. Dar toți cei întorși acasă, marii exploratori și cuceritori ai regiunilor polare – Nansen, Peary, Amundsen, Shackleton, Byrd -, au rămas fascinați de măreția acelei lumi, relatările lor creând legenda „mirajului alb”.

Pe lângă poveștile dramatice ale exploratorilor – controversa dintre Robert Peary și Frederick Cook legată de întâietatea cuceririi Polului Nord sau tulburătoarea „întrecere” spre Polul Sud dintre Robert Falcon Scott și Roald Amundsen -, Mirajul alb ne oferă harta științifică integrală a ținuturilor gheții. Aflăm cum supraviețuiesc în condiții neiertătoare atât plantele cât și animalele, cât și oamenii nordului extrem.

Lumea fără noi de Alan Weisman

Construcțiile din marile orașe încep să se ruineze. Jungla de ciment, oțel și sticlă este cucerită de plante și animale, cărora nimic nu li se mai opune: Homo sapiens a dispărut, iar natura își revendică stăpânirea asupra Terrei. Făcând cercetări în diferite colțuri ale lumii, intervievând oameni de știință, căutând repere în istorie, Alan Weisman construiește scenariul Pământului fără oameni. Cartea nu ne spune cum vom dispărea, ci ne povestește ce se va întâmpla în absența noastră cu urmele civilizației. Antrenantă și tulburătoare, ea este o mostră de narațiune științifică de cea mai înaltă calitate, un bestseller tradus în peste 30 de limbi.

Publicat pe

Trandafirii din Mexic: o poveste despre puterea oamenilor de a o lua mereu de la capăt

Romanul Trandafirii din Mexic de Pam Muñoz Ryan se numără printre cele mai îndrăgite titluri de la Editura Arthur. Această carte este apreciată și de criticii literari, fiind recompensată cu Medalia Belpré.

Pam Muñoz Ryan s-a născut pe 25 decembrie 1951 și a crescut în Bakersfield, California. Este o autoare americană de origine mexicană. După ce a absolvit Universitatea de Stat din San Diego, a lucrat ca profesoară. Când și-a terminat studiile, drumul ei s-a îndreptat spre profesia de scriitor.

Prima sa carte a fost publicată în 1994 și se numește One Hundred Is a Family. Printre cele mai cunoscute cărți ale acesteia se numără romanele Echo, The Dreamer și Becoming Naomi León. Până în prezent a scris peste patruzeci de cărți pentru copii care au fost recompensate cu numeroase premii (NEA’s Human and Civil Rights Award, Premiul Virginia Hamilton, Premiul Willa Catcher, Medalia Pura Belpré).

Romanul Trandafirii din Mexic a fost adaptat pentru teatru și piesa s-a jucat în mai multe orașe din Statele Unite.

Esperanza Ortega a crezut că va trăi întotdeauna o viață privilegiată în Mexic. Acolo avea totul: o casă mare, rochii minunate, păpuși de porțelan, servitoare care erau mereu la dispoziția ei și o familie care o iubea nespus.

După ce tatăl său este ucis cu sânge rece, Esperanza și mama ei sunt obligate să fugă în America și să lucreze într-o tabără de lucru din California. La început, fetița nu reușește să se adapteze la munca grea și la condițiile de viață dificile, însă totul se schimbă când Ramona se îmbolnăvește.

De teamă să nu își piardă mama, Esperanza acceptă să muncească în condiții vitrege. Astfel, protagonista își lasă în urmă trecutul de moștenitoare bogată și se transformă într-o copilă muncitoare, capabilă de orice sacrificiu pentru familia sa.

Printre temele abordate regăsim atât tema creștinismului în rugăciunile Esperanzei, cât și alte manifestări ale credinței precum superstițiile. O altă temă prezentă în roman este cea a familiei, cu bune și cu rele.

Tata era un om generos care își iubea familia și avea grijă de muncitorii săi. Mama este o femeie mândră și nobilă care se adaptează bine la noua viață din Statele Unite. Cu toate acestea, ea renunță la speranță când este bolnavă și departe de Abuelita. Bunica este o femeie înțeleaptă, care o învață pe Esperanza multe lucruri despre viață și căreia îi pasă de familia ei. De cealaltă parte, Tío Luiz, unchiul Esperanzei, este un bărbat crud și egoist căruia îi pasă mai mult de bani și de reputație decât de familie. Nu în ultimul rând, Alfonso și familia lui sunt amabili cu Esperanza și familia ei, ajutându-i să se adapteze la noua lor viață din Statele Unite.

— Pământul nostru este viu, Esperanza, spuse Papa, cuprinzându‑i mânuţa, în timp ce înaintau printre lăstarii delicaţi de vie.

Cârceii de viţă înfrunziţi se înfăşuraseră în jurul butucului, iar strugurii stăteau să cadă. Esperanza avea

şase ani şi era înnebunită după plimbările pe care le făcea cu tatăl ei printre rândurile şerpuitoare, rămânând cu privirea pierdută la el şi la ochii lui care păreau că dansează de atâta dragoste pentru pământ.

— Toată valea asta respiră şi trăieşte, spuse tatăl ei, făcând un gest larg cu mâna către munţii care stăteau de strajă în depărtare. Ne dă rod şi ne face să ne simţim bine‑veniţi.

Atinse cu grijă un lăstar crescut aiurea, care se întinsese pe rând ca şi cum ar fi aşteptat până atunci să‑i

strângă mâna. Papa luă de jos un pumn de pământ.

— Ştii că dacă te întinzi pe pământ îi simţi respiraţia? zise el uitându‑se atent la mâna de ţărână. Îi

simţi inima bătând.

— Tati, vreau şi eu să simt, spuse fetiţa.

— Vino.

Merseră până în capătul rândului, acolo unde pământul înclinat formase un prag înverzit.

Papa se întinse pe burtă şi ridică ochii către ea, bătând uşor cu palma bucata de pământ de alături.

Esperanza îşi netezi rochia şi îngenunche. Apoi, ca o omidă, se întinse încetişor lângă el, cu fața spre fața

lui. Căldura soarelui o apăsa pe un obraz, iar căldura pământului pe celălalt.

Fetiţa chicoti.

— Şşşt, îi atrase el atenţia. Nu poţi simţi bătăile de inimă ale pământului decât dacă rămâi nemişcată şi tăcută.

Copila se abţinu cu greu să râdă şi după un moment spuse:

— Eu n‑aud nimic, Papi.

— Aguántate tantito y la fruta caerá en tu mano. Ai puțină răbdare și fructul o să‑ți cadă în palmă. Trebuie să ai răbdare, Esperanza.

 

Publicat pe

Recomandările lunii august

Canicula din oraș nu ne face decât să ne gândim la momentele în care ne vom retrage într-o oază de răcoare la munte sau ne vom relaxa la răsăriturile răcoroase de la malul mării. Tu cât loc ai lăsat în bagaj pentru cărți? Iată propunerile noastre literare pentru cea mai călduroasă lună din an. 

Vlad și Cartea cu Genius 

Tu (nu) ești mic de Anna Kang

Mic sau mare? Ei bine, depinde. Depinde de cine, de unde și cum privește. O excelentă cale de a-i învăța pe copii că totul e relativ…

Anatol și Gregor la aeroport de Lavinia Braniște

Așa mic cum e, elefănțelul Anatol e mare campion la șah. Părinții și frățiorul Gregor sunt tare mândri de el, și când vine vorba să participe la un concurs important, se hotărăsc să meargă toți, cu mic, cu mare. Dar peripețiile se țin lanț: pe Anatol îl sperie călătoria cu avionul, în aeroport e o debandadă totală, tatăl elefant abia încape prin scannerul de securitate, Gregor se smiorcăie că nu mai are  suc și, colac peste pupăză, cei mici tot cer la baie. Unde mai pui că, în zbenguiala lui, Gregor se mai și pierde de familie.

Arthur

Băiatul de acvariu de Lisa Thompson

Au trecut multe săptămâni de când Matthew Corbin nu a mai ieșit din casă. Copiii din vecini îl poreclesc în fel și chip. Pentru mulți, chiar și pentru familie, este un ciudat: e obsedat să nu se murdărească și repetă cu îndârjire anumite acțiuni. Își petrece timpul observând oamenii din cartier și notându-le mișcările într-un carnețel. Când Teddy, un copilaș din vecini, dispare, Matthew ajunge să joace un rol-cheie în investigarea dispariției lui.

De ce plânge mama? de Ion Sîrbu

„Poți să înveți, pe dinlăuntru, care e rostul vieții și încotro mergem cu toții… să nu vă fie frică. Voi sunteți curați și buni. Pădurea știe asta. Aveți sufletul plin de dragoste: pădurea o simte. Ați avut un mare năcaz și umblați acum să ajungeți la un liman: pădurea are să vă ajute.“

Ligia și Radu nu înțeleg de ce tatăl lor s-a înstrăinat, vine târziu acasă, trist și cu ochii roșii, nici de ce mama lor pleacă, pe când ei stau mai mult singuri. Într-o zi, cei doi frați hotărăsc să pornească la drum pentru a-și revedea mama. Călătoria se arată anevoioasă, dar oamenii pe care-i întâlnesc îi întâmpină cu duioșie și încurajări. Drumul e prilej bun de reflecție, iar statornicia dragostei lor le asigură puterea să meargă mai departe.

Youngart

Cum se dansează în pereche de Nicola Yoon

De când a descoperit că tatăl ei are o aventură din cauza căreia familia lor se destramă, Evie Thomas nu mai crede în dragoste. Nu mai are încredere nici măcar în poveștile cu final fericit din romanele pe care până de curând le îndrăgea nespus. Așa se face că, după ce își duce la bun sfârșit hotărârea de a-și dona cărțile, ajunge în posesia unui manual de dansuri de societate și a unei abilități cel puțin bizare: e suficient să vadă două persoane sărutându-se pentru ca pe dinaintea ochilor să i se desfășoare întreaga poveste de dragoste a respectivului cuplu. Și trebuie spus că niciunul dintre cuplurile din jurul ei nu o sfârșește ca-n basme; mai devreme sau mai târziu toată lumea se desparte.

Circul nopții Erin Morgenstern

Circul a sosit fără nici o înștiințare; corturile lui magice, cu cupolele în dungi albe și negre, parcă au răsărit din pământ. Reprezentațiile fermecătoare, care n-au loc decât noaptea, sunt o experiență unică și o sărbătoare a simțurilor.

Ascunsă de ochii spectatorilor, în spatele labirintului de nori sau al grădinii construite din gheață, o competiție acerbă are loc. Celia și Marco sunt doi tineri magicieni care au fost antrenați încă de mici anume pentru acest duel crâncen al imaginației. Însă când cei doi se îndrăgostesc iremediabil unul de altul, consecințele iubirii lor se dovedesc a fi mult mai periculoase decât ar fi putut anticipa ei vreodată. 

Grafic

Viața pe înțelesul tuturor de Andrew Tsyaston

Ai uneori impresia că, orice ai face, viața vrea să te doboare? Încerci în zadar să găsești echilibrul între muncă, sport, viață socială și somn? Ți se pare că mereu există altcineva mult mai bun ca tine? Nu-ți face griji, nu ești singur! Adevărul e că toți avem probleme, mai mari sau mai mici.

În această carte de benzi desenate, Andrew Tsyaston vorbește pe înțelesul tuturor despre anxientate, depresie, stimă de sine și așteptările pe care societatea le are de la noi. O să te regăsești în situațiile descrise de el și o să râzi mult – chiar dacă uneori o să mai verși și câte-o lacrimă.

Batman #1. Conclavul bufnițelor de Scott Snyder

Bruce Wayne cunoaşte poveştile despre Conclavul bufniţelor din Gotham. Membrii periculoasei cabale se întâlnesc în secret şi conduc oraşul din umbră. Pentru Batman toate astea au fost doar născociri, căci Gothamul era oraşul lui. Dar un asasin aparent imposibil de oprit îşi împlântă adânc ghearele în inima metropolei, ţintind cetăţeni de marcă. E posibil ca aceste bufniţe să fie în spatele tuturor nelegiuirilor şi corupţiei? Sau Bruce Wayne începe s-o ia razna cedând stresului la care e supus în urma permanentului război pe care îl duce împotriva răufăcătorilor? 

Dacă legenda e adevărată, cei ce dirijează Gothamul sunt nişte prădători mult mai puternici decât par. Iar cuiburile lor sunt peste tot…

Editura Art 

Spiritualul în artă de Wassily Kandinsky

„Universul lui Kandinsky este unul sensibil, conceput pentru bucuria văzului […]. Abstractizarea este opera sensibilității, nu a inteligenței. E rezultatul elanului, nu al calculului. […] Kandinsky nu caută o simplificare a formei, ci fuge de definiția care ucide.” Marcel Brion

„Kandinsky nu a rămas niciodată prizonierul unei singure discipline, ci a vrut să extindă domeniul artei astfel încât să cuprindă toate categoriile cunoașterii, sintetizând pictura și muzica, știința și filozofia, pentru a găsi o rezultantă universală.” Jacques Lassaigne

Asasinul orb de Margaret Atwood

Dintr-o copilărie lipsită inițial de griji materiale, dar umbrită de tragedia mamei bolnave și de nefericirea viscerală a tatălui traumatizat de război, surorile Iris și Laura Chase pășesc neștiutoare în vârtejul amețitor al vieții care nu face compromisuri. Silită să se căsătorească pentru a susține financiar o afacere de familie sortită oricum colapsului, Iris, sora mai mare, acceptă în lumea ei și a Laurei schimbările care vin la pachet cu noul soț. Acest eveniment este catalizatorul unui șir nesfârșit de tristeți și ranchiune, mișcări greșite și hotărâri definitive. 

Paladin 

Orașul de Clifford D. Simak

Au trecut mii de ani de când oamenii au abandonat oraşele. Apoi au năzuit spre stele, pentru ca, în cele din urmă, să aleagă somnul veşnic. Pământul a rămas în stăpânirea Câinilor, care îşi cresc urmaşii cu legende transmise din generaţie în generaţie despre cei care le-au oferit darul vorbirii, dar care nu se vor mai întoarce niciodată. Cu ajutorul roboţilor, trăiesc în pace şi armonie, însă şi lumea lor e pe cale să se schimbe, fiindcă o nouă putere pretinde supremaţia pe Pământ.

Circe de Madeline Miller

Lumea este condusă de zei și titani. O lume plină de rivalități și intrigi în care Circe nu-și poate găsi locul. Mai întâi, îndură umilința și disprețul propriei familii, fiindcă ea, fiica lui Helios, zeul Soarelui și cel mai puternic dintre titani, nu-i nici la fel de puternică precum tatăl său și nici fermecătoare ca mama ei nimfă. Dar Circe se dovedește a fi un copil neobișnuit, care deține puterea vrăjitoriei, ceea ce constituie de acum o amenințare pentru zei…

Sapiens

Z, orașul pierdut. Povestea amazoniană a unei obsesii fatale de David Grann

În 1925, exploratorul britanic Percy Fawcett pornea în expediție în jungla amazoniană în căutarea unei civilizații legendare. Avea să fie ultima lui călătorie, din care nu s-a mai întors. Decenii la rând, alți aventurieri l-au urmat, în încercarea de a înțelege ce s-a întâmplat cu el și de a găsi orașul pierdut Z. Biografia lui Fawcett semnată de David Grann elucidează cel mai tulburător mister al explorărilor din ultimul secol. 

În umbra omului de Jane Goodall

Cimpanzeii studiați de Jane Goodall au devenit faimoși în întrega lume, iar În umbra omului este un volum clasic în domeniul etologiei. Cercetătoarea a câștigat încrederea primatelor din rezervația Gombe Stream, le-a dat nume și le-a urmărit ani la rând. Cartea aceasta vorbește despre relații sociale complexe, lupte între clanuri și abilități uimitoare, între care utilizarea uneltelor. Cimpanzeii devin adevărate personaje, iar destinul fiecăruia dintre ei este urmărit cu acribia cercetătorului pasionat și talentul naratorului autentic. 

Publicat pe

Interviu cu Mariana Enriquez: „Istoria sumbră e prielnică pentru literatură”

Ne-am propus ca în luna octombrie să venim cu o listă de recomandări adecvate perioadei, puțin înfricoșătoare, povești reale, ficțiune sau inspirate din realitate, toate având o doză de mister care te va pune puțin pe gânduri. Spargem gheața cu o serie de Q & A cu Mariana Enriquez.

Bongani Kona: Multe din povestirile din Ce-am pierdut în foc au ceva neliniștitor, straniu și misterios, dar dincolo de asta se poate simți dragostea pentru actul povestirii. Cu ce fel de povești ai crescut în anii copilăriei tale în Buenos Aires?

Mariana Enríquez: Am crescut la periferia orașului Buenos Aires, ceea ce noi numim „Conurbano”, într-un orășel pe nume Lanús. E un cartier care n-are nimic în comun cu viața literară sau intelectuală: un pic dur, cu multe fabrici care în copilăria mea începuseră să se închidă, în esență un loc al clasei muncitoare, unul care pe deasupra mai e și urât. Mie-mi place, dar n-are nimic idilic sau ceva care să aducă a natură. Însă părinții mei erau cititori avizi și aveau o colecție imensă de cărți. Orice de la literatură argentiniană la literatură europeană, americană sau sud-americană, de la García Márquez la Capote și Poe. Îmi plăceau Baudelaire și surorile Brontë, am fost întotdeauna atrasă de poveștile sumbre. Nu existau restricții și puteam citi orice. Cred că era o modalitate de a-mi imagina că trăiam într-un loc mai frumos sau mai interesant. În plus, bunica mea era o povestitoare involuntară. Nu cred că-i plăcea să spună povești, dar asta făcea parte din cultura ei – era fiica unor imigranți italieni care veniseră din nordul Argentinei, o zonă rurală și plină de superstiții, foarte diferită de Buenos Aires.

Bongani Kona: În Casa Adelei, mama naratoarei îi interzice să urmărească filme de groază pentru că este „prea mică”. Mulți părinți au tendința să-și apere copiii de ororile lumii. Mă întreb dacă ăsta a fost și cazul tău. 1976–1983 a fost o perioadă grotesc de violentă în istoria Argentinei. Mii de oameni dispăreau sau erau torturați și uciși. În copilăria ta, cât de conștientă erai de ceea ce se întâmpla? Ți se ascundeau anumite povești?

Mariana Enríquez: Trebuie să ții cont de faptul că dictatura din Argentina a fost incredibil de violentă, dar într-un mod secret. Mii de oameni au fost torturați și uciși, într-adevăr, dar lucrurile astea au fost ascunse cu succes de populație. Mulți oameni spun și astăzi că nu erau la curent cu amploarea ororilor – și nu spun minciuni. Armata nu împușca oamenii pe stradă. Îi răpea și îi ducea în centre de detenție clandestine. Desigur, asta a stârnit multă frică, în mare parte frica de necunoscut, teama de a nu ști ce se întâmplă cu adevărat. Chiar și cei dispăruți: situația era fantasmagorică. Părinții mei erau la curent, dar vorbeau despre asta în șoaptă și, de fiecare dată când înțelegeam ceva, îmi atrăgeau atenția să nu spun nimic în afara casei. Iar „în afara casei” însemna la școală, la petrecerile onomastice sau oriunde în viața de zi cu zi. Așa că eram la curent, pentru că părinții mei erau la curent, dar nu existau semne clare de violență, nu pentru un copil, în orice caz. Doar uneori apăreau zvonuri despre câte un vecin care „plecase”, pentru a nu se mai întoarce niciodată, sau despre militarii care supravegheau podul… Era un secret, un secret teribil. Când s-a sfârșit, a fost ca o explozie. Detaliile înfiorătoare erau peste tot, la televizor, în reviste, și, bineînțeles, în procesele generalilor unde victimele relatau ce li se întâmplase, iar cruzimea era explicită. Îmi amintesc cât de îngrozită eram citind despre toate aceste lucruri. Cred că au fost primele povești de groază pe care le-am citit. Părinții nu mi-au ascuns nimic, dimpotrivă. Voiau ca eu să știu. Pentru ei și pentru mulți alți argentinieni, amintirea celor întâmplate reprezenta o declarație politică.

Bongani Kona: În ciuda acestei istorii sumbre, ai spus că în Argentina există „un mare entuziasm pentru a scrie”. De unde crezi că vine acest entuziasm? Și când ai început să scrii? A fost ceva ce ai vrut să faci dintotdeauna?

Mariana Enríquez: O istorie sumbră e prielnică pentru literatură. Multe fantome, multe probleme. Ce mă miră, mai degrabă, e faptul că există entuziasm după atâtea crize economice. În timpul vieții mele am trăit cel puțin două de proporții și am 44 de ani. Dar, cumva, asta pare să fie un imbold. În ce mă privește, nu îmi doream neapărat să scriu atunci când am început. Am publicat un roman la vârsta de 21 de ani. O editură importantă căuta un roman scris de cineva tânăr, cu o tematică „tinerească”. Romanul se numește Bajar es lo peor și e un amestec de Bret Easton Ellis timpuriu și sensibilități gotice. Îl scrisesem pentru mine, fără speranța că aș putea să-l public, și am ajuns la editură întâmplător, printr-o serie de legături ciudate. Pe atunci studiam jurnalismul în La Plata, un oraș studențesc, și eram o tânără destul de impulsivă. După ce romanul a fost publicat și am mai scris încă unul, s-ar zice că mi-am dat seama că asta vreau să fac. Dar a durat ceva.

McSWEENEY’S: Cum procedezi când scrii povestiri despre crime? Începi cu un personaj sau cu o situație anume?

Mariana Enríquez: De obicei, nu scriu povești despre crime – însă scriu ficțiune întunecată, așa că povestirile mele implică uneori o crimă. Cea din Copilul jegos e inspirată parțial de un asasinat care a avut loc în urmă cu cinci ani, în provincia Corrientes. Băiatul mort se numea Ramoncito și trăia pe stradă. Crima n-a stârnit prea multe ecouri în presă – oricum, nu pe cât ar fi trebuit – din cauza implicațiilor politice și a detaliilor oribile care au ieșit la iveală. A fost ciudat – lăsa impresia unei crime care e ținută ascunsă. Există o carte de investigație pe tema asta, La misa del diablo (Liturghia diavolului), de Miguel Prenz, care nu s-a bucurat de succes la public, deși e foarte bună. De acolo am preluat informațiile de bază. Apoi am lăsat totul să se amplifice și să crească, așa cum fac cu toate povestirile mele. Am hotărât să nu fie o proză condusă de intrigă, ci am optat pentru o atmosferă stranie, aproape halucinatorie.

Întrebări preluate și traduse de pe johannesburgreviewofbooks.com (Bongani Kona), electricliterature.com (Adam Vitcavage), mcsweeneys.net, lithub.com (David Leo Rice).

Un text de Ema Cojocaru

Publicat pe

Recomandarea redacției: „Șirul pierdut al timpului” de Paige Britt

Uneori este destul de dificil să alegi o carte pentru un copil. Poate nu-i cunoști preferințele, dar îți dorești totuși să-l impresionezi cu alegerea ta. Ca să-ți fie mai ușor și să nu fie o misiune imposibilă, ți-am pregătit 5 titluri noi care ne-au rămas la suflet, despre care poți citi aici. Ce le leagă pe toate este că sunt cărți la care îți tot vine să te întorci și să le recitești, iar alegerea noastră din această săptămână este Șirul pierdut al timpului, de Paige Britt.

În curând, Penelope n-o să mai aibă timp. Visează să ajungă scriitoare, dar cum să-și poată urma pasiunea dacă are un program făcut pentru fiecare minut din viață? Și cum o să dovedească ea vreodată că scrisul merită osteneala dacă mama ei îi zice necontenit „să se apuce de treabă“ și „să fie mai productivă“? Într-o bună zi, Penelope descoperă o gaură în orarul ei – o zi întreagă fără niciun program – și cade în chip misterios prin ea.

Urmează o călătorie uimitoare prin Tărâmul Posibilității, zboară curajos pe aripile Fanteziei și se salvează din strânsoarea timpului. Înțesată cu vorbe de duh și jocuri meșteșugite de cuvinte, Șirul pierdut al timpului e o aventură cu miză mare care te poartă într-un loc unde nimic nu este imposibil și nu contează fiecare minut, ci oamenii contează.

Autoarea Paige Britt a crescut într-un orășel, cu nasul în cărți și capul în nori. La facultate a studiat jurnalismul, iar la masterat, teologia. Nu s-a considerat niciodată prea mare pentru a citi cărți de copii, fiindcă în ele găsești cele mai importante lecții de viață. Când nu scrie, lui Paige Britt îi place foarte mult să zăbovească. Șirul pierdut al timpului este primul ei roman, urmat de Why Am I Me? (De ce eu sunt eu?), o carte ilustrată pentru copii inclusă de Publishers Weekly pe lista celor mai bune cărți din 2017. În prezent locuiește în Georgetown, Texas, cu soțul ei.

Lee White este artist și profesor. Iubește să picteze cu acuarele, să facă printuri și să se cațăre în copaci. Își petrece zilele jucându-se în culori în atelierul lui din curtea casei, unde ceasurile de orice fel sunt interzise. A ilustrat peste cincisprezece cărți și și-a expus lucrările în galerii de peste tot din America, din Los Angeles până în New York. În prezent locuiește în Portland, împreună cu soția și cu fiul lor.