Publicat pe

Recomandări de citit și de vizionat

Ne numărăm printre cei care se asigură că întâi citesc cartea și abia apoi văd filmul. Surpriza cu adevărat mare vine atunci când descoperim că un film fain e bazat pe o carte.

Așa am pățit cu Hellboy, de exemplu.

Pentru noiembrie am ales cărțile acelea care te intrigă și-ți permit să compari viziunea autorului cu a regizorului.

Pentru fiecare carte în parte vei regăsi atât titlul original al filmului, cât și platforma unde îl poți viziona, desigur, după ce citești cartea (sau nu, nu judecăm :))

Fun fact: cel mai vechi film din lista recomandărilor noastre datează din 1956 (a obținut premiul Palme d’or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1956 și premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar în 1957), iar cel mai nou film va fi lansat chiar luna aceasta.

Te lăsăm pe tine să descoperi despre ce cărți este vorba (wink wink).

Vlad și cartea cu Genius:

Madlen de Ludwig Bemelmans

Madlen se ia la întrecere cu șoarecii, îi sperie pe tigrii de la zoo „și-avea un stil – ceva de nedescris! -/ s-o bage-n sperieți pe doamna Miss”. O poezie scurtă, scrisă cu sensibilitate și umor și ilustrată de Ludwig Bemelmans, distinsă cu medalia Caldecott Honor.

Filmul a apărut în 1999, se numește Madeline: Lost in Paris și se poate viziona pe Prime Video.

Alexandru şi ziua lui oribilă, teribilă, deloc bună, foarte proastă de Judith Viorst

S-a trezit cu gumă în păr, s-a împiedicat de skateboard, și-a scăpat puloverul în chiuvetă… La micul dejun, frații lui au găsit surprize în cutia lor de cereale. Nu și Alexandru. Ei, și asta n-ar fi nimic, dar lucrurile nu fac decât să se înrăutățească. Cei din jur nu numai că nu-l înțeleg, ci îl mai și învinuiesc pe nedrept. „Așa sunt unele zile“, îi spune mama, iar Alexandru se gândește să plece în Australia.

Filmul este din 2014, se numește Alexander and the Terrible, Horrible, No Good, Very Bad Day și poate fi vizionat pe Disney+.

Arthur:

Școala pentru Bine și Rău 1 de Soman Chainani

E anul în care Sophie și cea mai bună prietenă a ei, Agatha, sunt pe cale să afle unde ajung toți copiii pierduți: în legendara Școală pentru Bine și Rău, unde băieții și fetele obișnuite sunt antrenați să devină eroi și ticăloși din povești. Fiind cea mai frumoasă fată din Gavaldon, Sophie a visat toată viața să fie răpită într-o lume magică. Cu rochiile ei roz, pantofii de cleștar și dorința de a face fapte bune, știe că va primi note maxime la Școala pentru Bine și că o să absolve ca prințesă din povești. Între timp, Agatha, cu rochiile ei negre amorfe, cu motanul ei afurisit și cu antipatia ei față de aproape toată lumea, pare să fie potrivită pentru Școala pentru Rău. Numai că cele două fete sunt răpite și ajung în Pădurea Nesfârșită, iar destinele lor sunt întoarse pe dos. În curând descoperă că singura modalitate de a ieși dintr-o poveste este să o trăiască.

Filmul a apărut recent pe Netflix și se numește The School for Good and Evil. Evident, e și în watchlist-ul nostru.

Matilda de Roald Dahl

Tatăl ei e un infractor, iar mama, o femeie cicălitoare şi nu tocmai inteligentă. Cei doi cred că Matilda e o adevărată pacoste care pierde prea mult timp cu cititul în loc să se uite la televizor, ca oamenii normali… Nici îngrozitoarea domnişoară Trunchbull, directoarea şcolii, nu are o părere mai bună despre micuţa pasionată de lectură. Dar Matilda nu e chiar singură. Domnişoara Honey, învăţătoarea ei, ştie că fetiţa e un geniu şi că ascunde câţiva aşi în mânecă.

Matilda, filmul din 1996, se poate vedea pe Netflix, iar în data de 25 noiembrie va fi lansat și musicalul, disponibil pe aceeași platformă.

Youngart:

Miss Peregrine 1. Căminul copiilor deosebiți de Ransom Riggs

O tragedie îl aruncă pe tânărul Jacob, în vârstă de doar şaisprezece ani, pe o insulă izolată. Aici descoperă ruinele căminului „pentru copii deosebiţi” al domnişoarei Peregrine. Pe măsură de Jacob înaintează pe holurile şi prin dormitoarele părăsite, îşi dă seama că  cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiţi. Poate că nu întâmplător au fost trimişi într-un loc uitat de lume. Şi, oricât de bizar ar suna, ar putea fi încă în viaţă. Un roman fascinant, ilustrat cu fotografii tulburătoare, care-i va încânta pe adulţi, pe tineri şi pe toţi cei care vor să se bucure de o aventură în lumea umbrelor.

Filmul este din 2016, se numește Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children și poate fi urmărit pe Disney+.

Și soarele e o stea de Nicola Yoon

Natasha e o adolescentă cu o fire pragmatică. Nu crede în soartă, crede în fapte clare şi demonstrabile. Aceasta e o zi neagră pentru ea: urmează să fie deportată în Jamaica peste doisprezece ore.

Nici pentru Daniel, un visător incurabil, asta nu e o zi oarecare: are un interviu care îi va hotărî viitorul. O va lua pe calea care-i va mulţumi pe părinţii săi, sau se va dedica pasiunii sale, poezia?

Pentru niciunul dintre ei nu e tocmai momentul să li se aprindă călcâiele. Şi totuşi Natasha şi Daniel ajung să se îndrăgostească unul de altul în cele câteva ore pe care le petrec împreună, iar noi, la rândul nostru, nu putem decât să ne îndrăgostim iremediabil de ei.

The Sun Is Also a Star a apărut în 2019 și este disponibil pe Prime Video.

Grafic:

Hellboy #1. Sămânța distrugerii de Mike Mignola

Este anul 1944, Al Doilea Război Mondial se apropie de sfârșit. Un vrăjitor puternic aflat de partea naziștilor îi invocă pe cei șapte demoni ai ladului, însă Biroul de Cercetare şi Apărare Paranormală este gata să preîntâmpine dezastrul. Din încleștarea celor două forțe se naște Hellboy – băiatul demon – care cu timpul va deveni un membru important al echipei paranormale.

Filmul cu același nume a apărut în 2019 și poate fi vizionat pe Netflix.

Dog Man (#1) de Dav Pilkey

Polițai cu cap de cățel. Are un miros deosebit pentru probleme. Dejoacă orice plan malefic. Rival: motanul Peatey.

Pentru acest tiltul, momentan filmul este în stadiul de producție a studioului DreamWorks Animation.

Paladin:

Povestea Slujitoarei de Margaret Atwood

Guvernul noii republici Galaad abrogă aproape toate drepturile femeilor, tratându-le pe cele capabile de procreare, cum este cazul lui Offred, ca proprietate a clasei conducătoare. Femeile sunt îndoctrinate prin reeducare silită, într-o viziune despre lume care amintește de Vechiul Testament. Bântuită încă de amintirea vieții de dinaintea instaurării regimului teocratic, când avea o familie, Offred se luptă să facă față realității înspăimântătoare.

Serialul The handmaid’s tale, apărut în 2017, are 5 sezoane, primele 3 fiind disponibile pe HBOmax.

Talentatul domn Ripley de Patricia Highsmith

După o copilărie marcată de moartea ambilor părinţi şi de experienţele traumatizante trăite alături de o mătuşă care îl umileşte, Tom Ripley devine un tânăr anxios, cu o sexualitate incertă, care îşi câştigă existenţa în New York punând la cale diverse fraude fiscale şi luându-şi identităţi false. Atunci când magnatul Herbert Greenleaf îl roagă pe Tom să meargă în Italia pentru a-l convinge pe fiul său, Dickie, să se întoarcă acasă, el acceptă fără ezitări. Ajuns acolo, Tom este vrăjit de personalitatea lui Dickie, însă fascinaţia lui se transformă treptat în ataşament bolnav, apoi în dorinţa obsesivă a tânărului de a deveni chiar persoana pe care o adoră. Iar de aici până la crimă ar putea fi doar un pas.

Filmul apărut în 1999 se găsește pe Netflix sub denumirea The Talented Mr. Ripley.

Art:

Piranha: Copiii Camorrei de Roberto Saviano

Nicolas Fiorillo – zis Maharajahul – este un adolescent ambițios și inteligent care, la numai cincisprezece ani, urmărește cu înverșunare să pună mâna pe putere, să întoarcă banii cu lopata și să facă legea în orașul Napoli. Pe scuter, cu viteză, alături de gașca lui – pe care visează să o transforme curând într-o nouă paranza -, străbate străzile orașului, fură și minte, învață dedesubturile crimei organizate și ale traficului de droguri, leagă și dezleagă alianțe cu clanurile bătrâne, pentru ca în cele din urmă să înceapă să controleze cartier după cartier în goana lui amețitoare spre vârful ierarhiei. Doar că, așa cum se întâmplă întotdeauna, vâltoarea în care se lasă purtat, ba chiar se aruncă cu capul înainte – una a violenței și a morții – ajunge să-i cuprindă și pe cei nevinovați.

Filmul Piranhas a apărut în 2019 și se poate viziona pe Prime Video.

Preaiubita de Toni Morrison

O întâmplare teribilă tulbură liniştea căminului în care Sethe, o sclavă fugară, încearcă să ia viaţa de la capăt alături de cei patru copii ai săi. Liniştea mult aşteptată nu va apărea însă până când spiritul răzbunător care-i bântuie casa nu-şi va găsi pacea.

Emoţionant, dur, apăsător, romanul lui Toni Morrison este o mărturie tulburătoare despre o rană nevindecată a unui popor, o istorie care reuşeşte să înspăimânte, intrige, emoţioneze, revolte chiar şi pe cititorul de astăzi.

Filmul din 1998 se numește Beloved și se poate viziona pe Disney+.

Sapiens:

Lumea tăcerii de Jacques-Yves Cousteau

Înainte de a deveni faimos prin documentarele despre adâncurile mărilor, Jacques-Yves Cousteau s-a remarcat prin invențiile și premierele sale. Lumea tăcerii este istorisirea primilor ani de carieră, perioadă în care Cousteau experimenta filmarea subacvatică, „vâna“ minele marine ale naziștilor, căuta vechi epave cu încărcături prețioase, făcea primii săi pași în zoologia marină și stabilea noi recorduri în materie de scufundări. Imediat după publicare, volumul memorialistic a devenit un bestseller. La mai bine de jumătate de secol de la prima ediție, el rămâne un clasic al genului: s-a vândut în peste cinci milioane de exemplare și a fost tradus în zeci de limbi.

Documentarul a apărut în 1956 și se numește The Silent World, în original Le Monde du silence.

Zelenski. O biografie de Serghei Rudenko

Nimic din trecutul lui Volodimir Zelenski nu-l anunța pe eroul care a catalizat dârzenia ucrainenilor în devastatorul război cu Federația Rusă și admirația întregului Occident. Născut în Ucraina centrală, într-o familie evreiască, Zelenski a făcut carieră în divertisment înainte de a triumfa surprinzător și fără drept de apel în alegerile prezidențiale din 2019.

Profilul său capătă cu adevărat relief doar în mijlocul celor care l-au propulsat sau contestat, iar cartea de față nu este doar o biografie, ci un portret de grup, o cronică fragmentară, ca un puzzle, a scenei socio-politice ucrainene din ultimii ani. În luminile rampei sau ascunși vederii, în culise, forfotesc politicieni veroși, oameni de bine, indivizi banali distribuiți în roluri pe care nu le pot juca, oligarhi, luptători împotriva corupției, sforari și tot soiul de excentrici. Dintre toate, destinul cel mai spectaculos, cu turnante curajoase, dar și cu alegeri îndoielnice, este, fără îndoială, cel al lui Volodimir Zelenski, președintele care mai întâi și-a interpretat rolul pe micile ecrane pentru ca apoi să-l transpună în realitate.

Serghei Rudenko, autorul acestei cărți, nu ne propune o biografie romanțată a lui Volodimir Zelenski, ci o analiză echilibrată a carierei sale, scrisă din interiorul societății ucrainene.

Pentru acest titlu nu există film, însă dacă te-am făcut curios, poți verifica pe Netflix cele 3 sezoane în care joacă protagonistul cărții, sub denumirea Servant of the People, apărut în 2017.

Am fi încântați să știm dacă în lista noastră regăsești filme pe care le-ai urmărit fără să știi că sunt bazate pe cărți.

Publicat pe

14 recomandări pentru început de primăvară

Acest început de primăvară nu este întocmai cum ne-am fi imaginat, însă trebuie să rămânem solidari cu cei ce trec prin perioade pe care doar în cărți ne-am fi dorit să le mai întâlnim. Pentru că poveștile au putere de alinare și deconectare de la realitate, am ales pentru luna martie 14 titluri care ne duc cu gândul la un viitor mai liniștit.

Vlad și Cartea cu Genius

Madlen de Ludwig Bemelmans

Într-o casă veche din Paris, cu zidurile îmbrăcate-n iederă, locuiesc douăsprezece fetiţe. Madlen e cea mai mică, dar şi cea mai curajoasă. Nici măcar de şoricei nu îi e frică! La grădina zoologică, îl sperie ea pe tigru. Până când, într-o noapte, se trezeşte plângând. Şi aşa începe povestea acestei cărţi în care nu ştii ce te cucereşte mai mult şi mai mult: simpatica Madlen, umorul inteligent şi discret al cărţii sau Parisul, aşa cum e el desenat de Ludwig Bemelmans.

Crizantema de Kevin Henkes

E o șoricică, o cheamă Crizantema și e tare mândră de numele ei. „E absolut perfect!“, spune mama. „E absolut perfect!“, repetă și tata. Dar în prima zi de școală, Crizantema află că numele ei nu e chiar așa cum credea: e nume de floare, e caraghios și așa de lung, de nici nu încape pe ecuson. Micuța e tristă și pleoștită și numele ei i se pare oribil. Până într-o zi, când o ființă fermecătoare își face apariția în clasă: e profesoara de muzică. Toți o adoră  și – surpriză! – o cheamă Margareta. Iar Crizantema înflorește din nou.

Editura Arthur

8 povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu

Adina stă pe Calea Moșilor și are tot ce își poate dori: are prieteni (din bloc și de la școală), păpuși, rotile și câte și mai câte. Are și un ghiozdan portocaliu, cu Scufița Roşie, care o face să simtă că poartă tot timpul o căsuță în spate, ca un melc. Din când în când ascultă discuri cu povești. Într-o zi scrie o poezie și devine o poetă celebră în toată școala. Într-o noapte urcă pe bloc și vede eclipsa de Lună. Iar la un moment dat îi convinge pe colegi să exploreze școala, în căutare de locuri secrete și misterioase. Calea Moșilor este toată lumea Adinei, pentru că aici se întâmplă totul, și numele ei adevărat este Calea Copilăriei.

Întâiul meu cuvânt de pionier de Adina Rosetti

Suntem în toamna anului 1989, în ultimele luni ale comunismului. Ada e o fetiță de 8 ani care abia așteaptă să primească în sfârșit cravata roșie de pionier. Lumea din jurul ei are nuanțe de gri, gust de lapte praf chinezesc și – doar uneori – de portocale pentru care se stă la coadă ore întregi. În apartamente domnește frigul și diminețile încep în ritmul cântecelor patriotice.

În cea mai importantă zi a vieții școlărești – ziua în care va deveni pionieră –, Ada descoperă din întâmplare că lucrurile nu sunt ce par a fi, iar o glumă nepotrivită îți poate schimba destinul pentru totdeauna.

YoungArt

Cartea memoriei de Lara Avery

Sammie McCoy e o fată deșteaptă care ştie ce vrea: să termine liceul ca șefă de promoție şi să plece cât mai repede din micul orăşel în care trăieşte. Nimic n-are cum să-i stea în cale, mai puţin boala genetică extrem de rară pe care o are şi care ameninţă să-i fure amintirile şi viața. Aşa se naşte cartea memoriei: un jurnal pe care Sammie îl scrie pentru sinele ei din viitor, ca să-şi poată aduce aminte unde şi-a lăsat diverse obiecte sau cât de minunat e să ai din nou un prieten bun. Cartea memoriei reţine cele mai importante momente din viaţa lui Sammie, oamenii care i-au frânt inima, cei care i-au făcut-o să crească, reamintindu-i mai ales că a trăit bucurându-se cât se poate de viaţă.

Steaua de argint de Jeannette Walls

Bean Holladay are doisprezece ani, iar sora ei Liz, cincisprezece atunci când mama lor, o artistă ratată, în căutarea identității de sine, pleacă de acasă. Speriate că vor ajunge la orfelinat, cele două surori decid să plece în Virginia la fratele mamei, unchiul Tinsley, un om bun, dar strâmtorat, după ce pierde fabrica de bumbac moștenită. Ca să aibă bani de buzunar, surorile decid să se angajeze, iar singurul care le face o ofertă este îngrozitorul Jerry Maddox, maistru la fabrica de bumbac, un om abuziv și obsedat de putere, care o agresează fizic pe Liz. Curajul celor două surori de a-l înfrunta pe Maddox aducând cazul în fața justiției este de admirat, mai ales când instinctul societății este să transforme victima în vinovat, scoțând astfel viața celor două tinere de pe făgașul ei normal.

Grafic

Creștem cu ștrumfii (#1). Ștrumful căruia îi era frică de întuneric

Ștrumful fricos nu reușește să adoarmă, pentru că îi este foarte frică de întuneric. În plus, nu lasă pe nimeni din sat să doarmă! Trebuie găsită o soluție! Din fericire, ceilalți ștrumfi au o mulțime de idei care să-i vină în ajutor…

O bandă desenată care te ajută să-ți înfrunți fricile și să înveți să le depășești. Cu un dosar educativ pentru comunicarea cu copilul scris de Diane Drory, psihologă și psihanalistă, specialistă în tulburările din copilăria mică.

Roller Girl de Victoria Jamieson

Într-o Seară de Iluminare Culturală, Astrid și Nicole, două puștoaice de generală, ajung la un meci de roller derby. Astrid privește fascinată spectacolul de pe pistă și își dă seama că asta e chemarea ei: trebuie cu orice preț să ajungă să facă parte dintr-o astfel de echipă.  Nedespărțite până atunci, peste vară Astrid și Nicole vor merge fiecare pe drumul ei. Iar pentru Astrid va fi o perioadă de neuitat: va ieși din zona de confort și va învăța că este suficient de puternică să facă față oricăror provocări.

Editura Art

Învățătura de minte. Eseuri despre educație de Liviu Papadima

„Cartea de față este despre educație, despre învățământ, despre învățătură. Nu însă despre orice învățătură, ci, de preferință, despre cea «de minte». Iar asta într-un dublu sens.

Pe de o parte, mă preocupă acea învățătură care contează, cea care ne poartă de mână în străbaterea anevoiosului drum de la copilărie, pubertate, adolescență la maturitate. Cea care, asemeni măselei «de minte», face parte din devenirea noastră.

Pe de altă parte, cartea de față reflectă nedumerirea și îngrijorarea autorului față de fervoarea politicilor educaționale românești postdecembriste de a repeta, iar și iar, aceleași erori, aceleași idiosincrazii obtuze, aceleași populisme ipocrite, dovedindu-și neputința de a se învăța minte chiar și după noianul de eșecuri contorizate vreme de trei decenii.” – Liviu Papadima

Povestea Slujitoarei de Margaret Atwood

Într-o Americă dintr-un viitor deloc îndepărtat, instaurarea violentă a unui regim teocratic creștin și escaladarea abruptă a abuzurilor acestuia ajung să priveze femeile de toate drepturile și libertățile. Ele sunt împărțite în diverse categorii, având roluri precise și sarcini stricte de îndeplinit. Din cauza natalității scăzute, există o castă a Slujitoarelor cărora le revine rolul de „utere umblătoare”, iar Offred face parte din prima lor generație. Chinuită de o singurătate dureroasă, Offred se străduiește să-și reprime fluxul amintirilor care provin de pe vremea când avea o familie și o viață normală și încearcă să se resemneze pentru a supraviețui în îngrozitoarea lume nouă. Curând însă, descoperă că regulile sunt făcute să fie încălcate, și chiar de către cei care le-au instaurat.

Editura Paladin

Fără ieșire de Taylor Adams

Ce poți face facă un viscol te-a blocat într-un refugiu din creierul munților, fără nicio cale de comunicare, alături de patru străini, dintre care știi că unul a răpit un copil? Pe neașteptate, tânăra Darby se vede pusă în situația de a deveni îngerul păzitor al unei fetițe de șapte ani. Hotărâtă să salveze viața micuței, ea nu poate decât să se bazeze pe propria ingeniozitate, demers ce devine o luptă cruntă pentru supraviețuire într-un spațiu pe care natura l-a decretat fără ieșire…

Leibowitz de Walter M. Miller, Jr

În lumea de coșmar postapocaliptic, în care oamenii reînvie lumina cunoașterii, descoperirile științifice și tehnologice sunt păzite cu grijă de călugări dedicați studierii și păstrării relicvelor Sfântului Isaac Liebowitz. Într-o epocă terifiantă a beznei și a decăderii, obiectele acestea ar putea fi cheia pentru mântuirea omenirii.

Sapiens

Singur în ținutul ghețurilor. Cea mai tulburătoare poveste de supraviețuire din istoria explorărilor de David Roberts

În ianuarie 1913, rămas fără tovarășii săi de expediție, înfometat, slăbit și fără mijloace de comunicare cu lumea exterioară, Douglas Mawson încearcă să se întoarcă din inima pustietății polare la baza Expediției Antarctice Australasiatice. Mai are de parcurs 150 de kilometri – calvarul său este, așadar, departe de final. Cu sacrificii inimaginabile, Mawson reușește să-și ducă la capăt misiunea de cercetare pe Continentul Alb. Minuțios documentată, cartea lui David Roberts relatează această poveste de supraviețuire, una dintre cele mai impresionante trăite vreodată.

Supraviețuitorii. Întâmplări extraordinare din sălbăticie și de dincolo de ea de David Long

Pornind de la expediții clasice, între care veți găsi călătoria antarctică a lui Ernest Shackleton din 1914, și ajungând la aventuri recente, cum este cea care a inspirat filmul 127 de ore, istoriile din acest volum au un lucru în comun: vorbesc despre incredibila tărie de caracter a unor oameni care au reușit să învingă destinul prin propriile forțe. Au supraviețuit și ne-au putut astfel relata cumplitele încercări prin care au trecut.

Publicat pe

Cum să alegi cartea perfectă pentru cineva drag

Image: iStock
Sursă Mica Murphy/Penguin

Nu există cadou care să vorbească mai bine decât o carte. Dar cum știi care e cartea potrivită? Iată câteva tactici pentru a alege un titlu norocos pentru cineva drag.

Nimic nu spune „te iubesc” mai sincer decât o carte. Doar dacă e o carte proastă. Sau și mai rău, dacă persoana căreia i-o oferi deja a citit-o. Ce transmite: „Uite, am fost cam ocupat în ultima vreme și sincer nu am avut timp să mă gândesc la ceva special. Am dat o fugă până la librărie, am ales o carte în fugă de la masa „ce mai citim”, recomandată de librari și am sperat că o să-ți placă.”

Dacă știi cum să alegi cartea potrivită, poate fi cel mai bun cadou pe care l-ai făcut tot anul. Așa arăți că îl cunoști cu adevărat și că-i oferi timp prețios, plin de intrigă. Ce mai transmite – ești un prieten extraordinar, care merită un cadou pe măsură la rândul lui. Iată câteva sugestii despre cum să alegi cartea perfectă pentru cineva.

Aruncă un ochi peste titlurile din biblioteca lor

Prima întrebare: prietenul tău are o bibliotecă organizată atât de bine încât îi observi ușor preferințele? De exemplu, alfabetic sau după autor. O bibliotecă haotică, în care cărțile sunt puse alandala, înghesuite într-un raft al confuziei, nu ajută pe nimeni – nici pe prietenul tău și cu siguranță nici pe tine. Un prieten organizat e un cadou în sine – doar vezi ce carte îi lipsește și ia-i cartea respectivă.

Evident, Kindle-ul e un blocaj în acest context, aici trebuie să fii mai ingenios. De exemplu: roagă-l să-ți împrumute Kindle-ul pentru câteva zile, „pentru că te gândești serios să mai reduci consumul de carbon, iar Kindle-ul pare o idee inteligentă pentru a salva câțiva copaci.”

Găsește un „triumf” mai puțin cunoscut al autorului preferat

Prietenul tău vorbește întruna, de săptămâni întregi, despre cât de faine sunt orizonturile deschise de Margaret Atwood în Testamentele. Evident că a citit și Povestea slujitoarei și a devorat trilogia Maddaddam. Dar ce zici de un „triumf” mai puțin popular al câștigătoarei Man Booker, pentru a-i păstra vie pasiunea pentru Atwood? Spre exemplu, de zici de colecția de nuvele publicată în 1996, Dancing Girls and Other Stories?

Ce se întâmplă în viața lor?

Ea e pe cale să devină mireasă. El tocmai s-a îndrăgostit din nou. Ea se află într-un punct de cotitură și se confruntă cu o criză existențială. Oferă-i o carte care să o ajute în această perioadă dificilă (sugestii: Better Single Than Sorry de Jennifer Schefft,The History of Love de Nicole Krauss, HELP! de Oliver Burkeman). Indiferent ce se întâmplă în viața lor, mereu există o carte potrivită la momentul potrivit.

Prin această abordare, îi dăruiești mai mult decât un cadou. Îi arăți că-i ești alături și vă întăriți relația de prietenie. Ce spune acest cadou: „Hei, viața e un lung drum și anevoios, dar îți sunt alături nu cu o armă, ci cu o carte pregătită să-ți salveze viața.”

Care sunt filmele sau serialele preferate?

Știai că filmul Die Hard are la bază o carte? Se numește Nothing Lasts Forever și este scrisă de un autor pe nume Roderick Thorpe. Filmul respectă întocmai cartea (mai puțin personajul principal, care nu se numește John McLain, ci Joe Leland, și încearcă să-și salveze fiica, nu soția).

Ideea e că toate filmele bune sunt bazate pe cărți. Fă un mic research pe net și vei vedea. E valabil și pentru seriale. Chiar dacă un serial se bazează pe (spune-l șoptit!) un scenariu „original”, poți să pui pariu că există o carte cu o poveste cel puțin asemănătoare.

Așadar, data viitoare când un prieten sau cineva din familie e foarte entuziasmat de un film sau un serial, ia-ți notițe… vor fi utile de Crăciun, de ziua lui sau data viitoare când trebuie să-i ceri iertare.

Le plac lucrurile frumoase?

Poate că prietenul tău nu e un mare cititor, dar știe cu siguranță cum să-și ordoneze biblioteca în așa fel încât să arate bine pe Instagram. Este mai degrabă estet decât intelectual și-i place să se înconjoare de lucruri frumoase. Pentru că o casă frumoasă înseamnă și o minte frumoasă și cine suntem noi să contrazicem asta?

Edițiile vechi, frumos legate, vor avea un loc special pe piața de carte – acele cărți care miros a librării antice și amintiri uitate.

Întreabă-i direct

„Hei, Hannah, apropo”, introduci nonșalant în conversație în timp ce vă plimbați prin parc, „există o carte pe care ți-ar plăcea să o citești, dar nu ai reușit până acum? De exemplu, a mea e Beyond the Pleasure Principle a lui Freud pentru că… vreau mai multă plăcere în viața mea. A ta care e?”

Secretul aici este planificarea. Trebuie să pui întrebarea asta cu mult înaintea zilei în care îi oferi efectiv cadoul, ca să uite că ai întrebat. Astfel, vor fi complet surprinși și impresionați de cât de bine îi cunoști.

Poți chiar să mai reduci din intensitatea confruntării, îți inviți toți prietenii la cină și-i întrebi pe fiecare în parte despre cartea pe care și-ar dori să o citească. Desigur, e o strategie foarte riscantă pentru că e posibil să meargă a doua zi la librărie să o cumpere. Daaar, și dacă e o reușită, vei fi ca un miracol de Crăciun și o sursă de cărți bune.

Articol preluat și adaptat de pe penguin.co.uk.

Publicat pe

Margaret Atwood: „Este cea mai bună dintre vremi, este cea mai năpăstuită dintre vremi. Să profităm din plin de ea.”

Ți se pare familiară o imagine dintr-un film în care un cavaler se îndreaptă în galop spre un castel chiar când podul e pe cale să se ridice și pe care calul său alb reușeste să-l treacă dintr-o săritură? Și eu tot așa îmi aduceam aminte, dar când am căutat-o pe internet n-am găsit decât câteva poze cu mașini care pluteau deasupra fluviilor cu ajutorul podurilor mobile și altele cu inspectorul din Pantera Roz survolând deasupra apelor întunecate, gata să pice.

Oricum, noi suntem acel călăreț. Și cel care ne urmărește este temutul coronavirus. Suntem în aer, sperând să putem ajunge pe celălalt mal, acolo unde viața revine la ceea ce credem că este normalul. Ce-am putea face cât suntem suspendați între „acum” și „atunci”?

Să ne gândim la toate lucrurile care sperăm că vor mai fi încă în castelul ăla când ajungem acolo. Apoi să facem de pe-acum tot ce ne stă în putință ca să ne asigurăm că lucrurile astea vor rămâne acolo.

Cei din sistemul de sănătate consideră că e de la sine înțeles: toți trebuie să-i susțină pentru că, să zicem, vrem cu toții să avem un sistem medical în acel castel al viitorului. Ce sens ar avea viața dacă ai fi sănătos, dar departe de prieteni și familie? Fiecare avem propriile liste. Aici sunt câteva dintre lucrurile de pe lista mea.

Restaurantele și cafenelele preferate. E așa ciudat cum ne gândim că locurile fericite vor fi mereu acolo, că putem să trecem pe acolo de fiecare dată când avem chef. Putem să le ajutăm să sară dincolo plasând comenzi pe care să ni le livreze acasă și să cumpărăm carduri cadou. De obicei găsești online ce oferte sunt și unde.

Librăria de cartier. Unele au opțiunea de a-ți aduce comanda la mașină, unele livrează acasă, unele în cutia poștală. Ajută-le să continue să funcționeze! Rămânând la acest domeniu, editurile și autorii ar mai avea nevoie de ajutor. Mai ales cei ale căror lansări din această primăvară au fost anulate. Se găsesc tot felul de soluții inventive: lansări pe Twitter, podcasturi, evenimente virtuale de tot felul. Oamenilor le place să spună „comunitatea cititorilor” și „comunitatea scriitorilor”, ceea ce nu este tocmai adevărat – sunt multe grupuri și entități, nu toate în relații prea amiabile unele cu celelalte – dar poți să faci să fie puțin mai aproape de adevăr. Când aveam 25 de ani, lucrurile erau atât de la început în lumea editorială din Canada încât era un truism că scriitorii ar trebui să-i ajute atât pe ceilalți scriitori, cât și pe editorii lor. Și am făcut-o, mai toți, chiar dacă unii dintre noi îi urau pe alții. (Și asta face parte tot din „comunitate”. Întrebați pe oricine dintr-un oraș mic. În fața unei situații de urgență, îți susții dușmanii locali, pentru că, oricât de ticăloși sunt, sunt ticăloșii tăi, nu?)

Ziarele și revistele în care ai încredere. Democrația este sub o presiune din ce în ce mai mare, din moment ce nu există ceva mai rău ca o criză care să-i permită unui regim autoritar să arunce la gunoi libertățile civile, libertățile democratice și drepturile omului. Parte a acestui proces de alunecare spre totalitarism este mereu întâlnita predilecție către înlesnirea accesului la informații și dezbateri. Este vital să menținem liniile de comunicare deschise și independente. Fă-ți abonamente. Sprijină site-urile care combat dezinformarea, dar și pe celelalte, cum ar fi PEN America, care luptă pentru o exprimare liberă făcută în mod responsabil. Donează posturilor de radio finanțate din bani publici. Fă-le reclamă gratuită răspândind vorba prin intermediul rețelelor de socializare. Nu lăsa un virus să ne mănânce limba.

Organizațiile de artă, de tot felul. Arta este modul prin care ne exprimăm umanitatea, sub toate formele sale. Prin artă ajungem la profunzimea naturii noastre umane, dar ajungem și pe cele mai înalte culmi, acoperind astfel tot spectru. Teatru, muzică, dans, festivaluri, galerii – toate au fost nevoite să anuleze spectacole, toate au de suferit. Donații, carduri cadou, evenimente online pe bază de bilet. Fără public nu există, până la urmă, nicio artă. Poți fi acel public.

Planeta ta. Una pe care să poți trăi. Pe scurt: distruge oceanul și ia-ți adio de la sursa de oxigen. Mulți au spus că, în timpul acestei pandemii, emisiile și poluarea la nivel global chiar au scăzut. Vom trăi altfel pentru a face ca acest lucru să devină realitate în Castelul Viitorului? Vom găsi moduri mai bune prin care să ne producem energia și mâncarea? Sau vom reveni pur și simplu la cum era înainte? Alege-ți o organizație care luptă pentru mediu sau două sau mai multe și donează. Acum e șansa ta!

În cele din urmă, păstrează-ți încrederea. Poți să sari peste șanțul ăsta! Da, perioada asta este înfricoșătoare și neplăcută. Mor oameni. Oameni își pierd locul de muncă și nu mai au sentimentul că dețin controlul propriei vieți, oricât de fragil ar fi fost acel control. Dar dacă nu ești bolnav – și chiar dacă ai copii mici și simți că creierul ți-a fost luat ostatic – de fapt ești foarte bine, comparativ vorbind.

Te poți bucura de această perioadă, deși într-un ritm ceva mai puțin frenetic decât atunci când lucrurile erau „normale”. Mulți pun sub semnul întrebării acel ritm – Care era graba? – și decid să trăiască diferit.

Este cea mai bună dintre vremi, este cea mai năpăstuită dintre vremi. În mare parte, depinde de tine cum vei trăi această perioadă. Dacă citești asta, înseamnă că trăiești, sau așa presupun. Dacă nu trăiești, mă paște o mare surpriză.

Sursa articol: Time pentru blogul Editurii Art. Cartea Testamentele este disponibilă în abonamentul Pauzei de Citit din luna iulie.

Publicat pe

De ce e important să citim în izolare

person holding string lights on opened book

Credits Nong Vang pe Unsplash

Avem nevoie de echilibru psihic, mai ales într-un haos instalat pe nepusă masă ca-n cele mai sumbre distopii. S-a gândit cineva acum o lună că Bucureștiul va arăta ca Galaadul din Povestea slujitoarei (P.S. Poți comanda continuarea cu 30% reducere)? Din fericire (sau nefericire), tot ce avem de făcut este să stăm izolați. Dar cum gestionăm anxietatea și alte stări negative pe care poate nici nu știam că le avem până acum? Una dintre metode: prin citit. Iată de ce:

  1. Cititul ne ajută să ne „antrenăm” creierul

Citești și nu știi pe unde a trecut timpul, uneori îți iei notițe, alteori îți pui întrebări, ba chiar devii puțin furios pe autor fiindcă n-a explicat o idee suficient de clar. Ți se întâmplă mai ales când citești nonficțiune – o carte bazată pe studii, date și experimente sociale. Cititul cu scopul de a înțelege mai bine lumea înconjurătoare, prin analiză, observație și gândire critică ne stimulează creierul. Ba chiar, cercetătorii de la Universitatea Stanford au arătat că aceste texte ne dezvoltă funcțiile cognitive.

2. Prin lectură ne „exersăm” omenia

Se spune că, citind ficțiune, ajungem să înțelegem mai bine comportamentul uman, prin simularea diverselor contexte sociale din viața de zi cu zi. De exemplu, eu (autorul acestui text) pot să-l judec inițial pe morocănosul Ove (din cartea Un bărbat pe nume Ove, Fredrick Backman), care încearcă să se sinucidă prin diverse metode. Dar, după ce parcurg firul narativ și aflu mai multe despre viața lui Ove, încerc să-i înțeleg singurătatea și durerea pricinuită de moartea soției, singura care i-a acceptat comportamentul dificil. Spoiler alert! Ove nu se sinucide, ba chiar arată bunătate și își face mulți prieteni, de-asta cititorii ajung să-l placă mult, mult până la final. Rolul minunat al ficțiunii este, așadar, acela că ne duce în lumi în care ne putem „exersa” omenia. Plângem, râdem, înjurăm, regretăm, iubim. Și asta doar stând pe canapea, sub păturică. Nu e grozav? 🙂

3. Cititul ne îmbogățește imaginația

Harry Potter, Narnia, Asimov, Flori pentru Algernon – o înșiruire de cuvinte din popularele lumi fantasy și SF. Și astea sunt doar un procent de 0,0000001 din multitudinea cărților scrise de-a lungul timpului. Și ce e și mai frumos – unele dintre ele au fost și ecranizate. Dacă le-ai citit, nu te grăbi totuși să vezi filmele. Creează-ți propriul film în minte în timp ce citești, s-ar putea chiar să visezi mai frumos la noapte. Ulterior, compară-ți filmul cu ecranizarea oficială și vezi cine a avut imaginația mai bogată. S-ar putea să-ți placă mai mult varianta ta.

4. Lectura este terapie gratuită (sau mai ieftină)

Cititul este o metodă grozavă de a ne conecta la noi înșine, indiferent că citim psihologie, ficțiune, nonficțiune sau poezie. De fapt, nici nu e nevoie să cauți cărți specializate, ci doar să stai un moment cu tine, să încerci să-ți înțelegi starea și să vizitezi o librărie. Virtual, bineînțeles. Printr-o introspecție onestă, dar onestă îți poți crea propriul teanc de terapie, la un preț mai mic față de ședința propriu-zisă. Sau, dacă practici terapia, în completarea ei.

5. Avem nevoie de happy end

Acum mai mult ca oricând avem nevoie de happy end. Aici s-ar putea să fie mai dificil de găsit lectura potrivită. Cum știi dacă o carte are final fericit din moment ce nu ai citit-o, nu? O soluție: un search pe google după cuvintele cărți cu final fericit sau recomandări de la prietenii cititori de încredere. În ciuda greutăților, toți ne dorim un final fericit, asta e sigur. Iar cărțile pot fi prieteni de nădejde în păstrarea echilibrului psihic. Alternat cu sesiuni de yoga și meditație sau alte metode, s-ar putea ca cititul chiar să funcționeze. Încearcă. 🙂

Publicat pe

De ce Margaret Atwood a spus „nu” continuării romanului Povestea slujitoarei – până acum

Sursă: ctvnews.ca

NOTĂ: Margaret Atwood este unul dintre scriitorii contemporani multipremiați, iar cartea ei, The Testaments, tocmai a câștigat Booker Prize For Fiction. Romanul va fi publicat anul viitor la Editura Art.

Margaret Atwood a scris continuarea pentru Povestea slujitoarei (traducere din limba engleză de Diana Marin-Caea, Editura Paladin, 2017). Propoziția în sine atrage milioane de cititori avizi s-o cumpere cât mai repede.

Noua carte se numește The Testaments și ne readuce, 15 ani mai târziu, la teocrația totalitară a Gileadului, împreună cu Slujitoarele, Servitoarele, Soțiile, Comandanții și Mătușile.

Atwood spune că a simțit nevoia unei continuări. „Oamenii m-au tot rugat să scriu continuarea poveștii și am refuzat pentru că am crezut că vor să duc mai departe povestea lui Offred, ceea ce nu puteam face”, susține scriitoarea. „Dar apoi m-am gândit, dacă altcineva ar spune povestea? Și dacă această poveste s-ar întâmpla 15 sau 16 ani mai târziu? Și am mai simțit că e cazul să o continui pentru că, mult timp am crezut că ne îndepărtăm de Povestea Slujitoarei. Până când am început să ne apropiem din nou, iar prezența ei se simte în tot mai multe părți ale lumii. Așa că am simțit că e timpul să mă reîntorc la întrebarea: cum sfârșesc regimurile ca cel din Gilead? Pentru că așa cum știm din Povestea slujitoarei, acest regim a luat sfârșit.

Idei importante din interviu

Despre cei trei naratori din noul volum

Doi dintre ei sunt tineri și au legătură cu Offred. Unul dintre ei a crescut în interiorul Gileadului, iar celălalt în afară. Cel de-al treilea este un pesonaj pe care îl cunoaștem deja din Povestea slujitoarei, dar îl știm din exterior, adică din perspectiva lui Offred – este vorba despre Mătușa Lydia, conducătoarea contingentului de Mătuși din Gilead.

O altă întrebare care a început să mă intereseze, citind despre istoria regimurilor totalitare, a fost: cum ajung oamenii în poziții înalte într-un astfel de regim? Ce i-a motivat? Cred cu adevărat în politicile totalitare? Sunt oportuniști care speră să se îmbogățească? Sau ajung în această funcție din frică, cum erau cei din regimul lui Stalin – „Dacă nu obțin o funcție mai bună în organizație ca să-mi anihilez rivalii, eu voi fi cel anihilat.” Așadar, care este motivația acestor persoane?

De ce crede că munca ei este ficțiune speculativă și nu science fiction

Există două direcții referitoare la ideea de poveste ce are loc în viitor. Una derivă din Jules Verne care a scris despre lucruri pe care el le credea posibile în viitor, cum ar fi submarinele. Cealaltă are legătură cu H.G.Wells care a scris despre marțienii care invadează Pământul într-o canistră imensă. Și când Jules Verne a citit asta, a spus „dar inventează lucruri!”. El, în schimb, a simțit că scrie despre aspecte care se pot întâmpla cât de curând. Pe când pe H.G. Wells l-a simțit ca fiind un autor care merge în zona fantasticului. Cu toate acestea, H.G. Wells a fost cel care a dat naștere călătoriei interplanetare, navelor spațiale, marțienilor și tuturor acelor caractere pe care le cunoaștem din filmele anilor ’50. Sau, cel puțin, de acolo le știu eu. Și apoi, mai este o direcție care a dus la cărți precum 1984, Minunata lume nouă și Fahrenheit 451. Nimic bazat pe tehnologie sau pe aspecte care se pot întâmpla în viitorul apropiat. La fel se întâmplă și cu Povestea slujitoarei.

Despre cum regimurile asemănătoare cu cel din Gilead ajung să se destrame

Să presupunem că există o generație fondatoare a regimului. Și apoi se nasc alți oameni, care cresc în interiorul lui. Să mai presupunem că cei care dau jos acest regim prin violență ajung să fie responsabili de mersul lucrurilor. Și dețin puterea. Și știți ce se spune despre putere. Normal că ajung să-și stabilească propriile excepții – cum se întâmplă și în Povestea slujitoarei. Regulile sunt pentru restul oamenilor. Și apoi situația devine din ce în ce mai coruptă. Este cazul menșevici versus bolșevici. Sau „reforma bisericii din interior” versus „separarea și nașterea unei noi secte”. De-a lungul timpului, am tot văzut în lume aceste pattern-uri. Așadar, de ce să nu se întâmple și în Gilead?

Despre finalul The Testaments cu un sentiment de speranță

Așa cum știm din prima carte, Gilead ia sfârșit. Unul dintre modelele mele pentru acest sfârșit este chiar cartea 1984, care nu se încheie cu Winston Smith împușcat în cap, ci cu un eseu despre Novlimbă, scris la timpul trecut în engleza standard – ceea ce însemna că lumea din 1984 a luat sfârșit.

George Orwell a făcut asta intenționat. Nu ne spune cum se termină, dar ne dă de înțeles că s-a încheiat… Poate n-o să vă surprindă, dar, când scriam această carte, am fost destul de interesată să aflu mai multe despre agenții dubli și despre cei care lucrează în interiorul regimurilor totalitare, dar sunt împotriva lor.

Un articol de Scott Simon pentru npr.org.

Publicat pe

Cartea sau filmul: Povestea slujitoarei

În general, cartea prezintă mai multe detalii. Citind-o, trecem prin filtrul imaginației acțiunea, personajele, chiar și emoțiile lor. Pe de altă parte, filmul sau serialul ne oferă o imagine „de-a gata”, cu efecte speciale uneori, completate de un soundtrack pe care nu ni-l putem scoate din minte.

În cazul Povestea slujitoarei, noi am început cu lectura și am continuat cu serialul. Ne-au captivat amândouă, poate și pentru că pelicula e deja mult mai avansată decât cartea. Bine că apare în curând volumul 2, The Testaments (în România, va fi publicat la editura Paladin anul viitor), ca să comparăm acțiunea din ambele surse.

În roman, caracterul memorialistic este cel care îi dă viață, veridicitate și oferă o subliniere a problemelor pe care le prezintă. Margaret Atwood este o autoare extraordinară pentru că a reușit nu doar să creeze o lume atât de complexă și un personaj atât de uman, ci și pentru că a reușit să îi insufle viață. Povestea Slujitoarei respiră. Te îndeamnă să îți pui întrebările importante, să studiezi cu atenție factorii care au ușurat munca celor care au creat această lume. Te îndeamnă să te întrebi cine ești tu și cine sunt ceilalți. Te îndeamnă să îți cauți libertatea, oferindu-le și altora libertatea de a fi cine sunt cu adevărat, nu cine crezi tu că sunt. Iar toate aceste gânduri apar indiferent că citim cartea sau urmărim serialul. Concluzie: noi le recomandăm pe amândouă. 😊

Tu ai citit cartea sau te uiți la serial?

Publicat pe

10 cărți ecranizate de citit în vacanță

Sursă pexels.com

August este despre cărțile ecranizate. Acele titluri de care sigur ai auzit de la prieteni sau pe care deja le-ai văzut. Luna aceasta îți recomandăm 10 cărți ecranizate care au făcut și încă fac furori. Pregătește-ți popcornul și descoperă-le mai jos.

  1. Miss Peregrine 1. Căminul copiilor deosebiți | paperback de Ransom Riggs, ecranizată în 2016, este o carte pentru copii serioși și oameni mari copilăroși, scrisă în 2011. Tânărul autor american, Ransom Riggs, și-a început cariera de scriitor chiar prin acest titlu. Lucrul cel mai fascinant al acestei cărțulii este faptul că ideea ei a pornit de la o grămadă de fotografii vechi, alb-negru, adunate de autor de prin târguri de vechituri sau de prin valizele colecționarilor. Mai multe despre carte poți citi pe bookaholic.ro.
  2. Și soarele e o stea de Nicola Yoon. Uneori nu e nevoie să apelezi la unelte fantastice pentru ca realitatea să se pună în calea dragostei tale, asta află Natasha și Daniel. Ea este rațională și înclinată spre științe, el e un poet visător, și până și aspectul lor fizic îți spune că nu ar trebui să aibă prea multe în comun – ea afro, el asiatic –, dar dragostea trece peste toate și cei doi au nevoie doar de câteva ore pentru a se îndrăgosti. În cosmopolitul New York, amândoi învață să privească orașul cunoscut prin ochii celuilalt. Ecranizarea cărții a fost lansată chiar anul acesta. Vezi aici trailerul.
  3. V de la Vendetta de Alan Moore și David Lloyd are un aspect familiar chiar și pentru cei care n-au citit romanul grafic al lui Alan Moore și David Lloyd. Masca lui Guy Fawkes desenată de David Lloyd este unul dintre simbolurile cele mai iconice ale ultimului deceniu și ceva. Ea a fost adoptată ca logo de gruparea de hackeri Anonymous, dar și de mișcarea Occupy din 2011. Desigur, nu e vorba de nici o întâmplare sau coincidență: V de la Vendetta este biblia grafică a anarhismului contemporan. Mult mai hardcore decât filmul lansat în 2005 pe un scenariu scris de realizatorii trilogiei Matrix, frații Wachowski (transformați între timp în surorile Wachowski). Citește continuarea recenziei pe blogul Grafic.
  4. Watchmen de Alan Moore și Dave Gibbons nu seamănă cu nimic altceva. Pentru cei mai mulți dintre cunoscătorii benzilor desenate, e o carte-fetiș. Pentru pasionații de film, e romanul grafic după care s-a făcut filmul cu supereroi întunecați din 2009. Pentru cititorii mai degrabă clasici, care spun că literatura înseamnă text și atât, e o ciudățenie spre care privesc suspicioși. Mai degrabă acestora din urmă și celor care au tot ezitat să citească romane grafice, le-aș sugera să-și înceapă inițierea cu Watchmen. Fiindcă e una dintre cele mai puternice lovituri pe care un autor le-a dat în istoria genului. Recenzia completă, pe blogul Grafic.
  5. Povestea slujitoarei | ediție tie-in de Margaret Atwood. Caracterul memorialistic al romanului este cel care îi dă viață, veridicitate și oferă o subliniere a problemelor pe care le prezintă. Margaret Atwood este o autoare extraordinară pentru că a reușit nu doar să creeze o lume atât de complexă și un personaj atât de uman, ci și pentru că a reușit să îi insufle viață. Povestea Slujitoarei respiră. Te îndeamnă să îți pui întrebările importante, să studiezi cu atenție factorii care au ușurat munca celor care au creat această lume. Te îndeamnă să te întrebi cine ești tu și cine sunt ceilalți. Te îndeamnă să îți cauți libertatea, oferindu-le și altora libertatea de a fi cine sunt cu adevărat, nu cine crezi tu că sunt. Cartea este ecranizată într-un serial din 2017.
  6. Cronicile orașelor flămânde #1. Mașinării infernale de Philip Reeve. În viitorul post-apocaliptic al romanului, orașele s-au transformat în vehicule uriașe, care vânează, de-a lungul unei câmpii nesfârșite, orașe mai slabe pentru a le încorpora resursele. Este, pe scurt, un roman cu pirați în care navele au fost înlocuite de uriașe tancuri urbane. Dar, dincolo de conceptul steampunk și de felul în care acesta modelează lumea imaginată de Philip Reeve, toate elementele literaturii de aventuri (pirați, dueluri, explorări arheologice în căutarea unor Sfinte Graaluri, povești de dragoste, trădări, evadări spectaculoase și bătălii epice) sunt prezente. Citește mai multe pe blogul Paladin. Cartea a fost ecranizată în 2018.
  7. Camera de Emma Donoghue. O mamă îşi riscă sănătatea, atât cea psihică, cât şi cea fizică, pentru a-i asigura fiului său stabilitate în viaţă, un echilibru precar, prin care încearcă să-l protejeze şi să îi ofere iluzia normalităţii, chiar dacă sunt prizonieri în Cameră, de şapte, respectiv cinci ani. Găsești continuarea recenziei pe blogul Art. Romanul a fost ecranizat în 2015, iar în 2016 a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film
  8. Alegerea Sofiei de William Styron. Tema Holocaustului a fost abordată în nenumărate rânduri de scriitori de pretutindeni, dar puțini dintre ei au reușit să o redea cu precizie, iar și mai puțini au avut talentul de a transpune cititorul în universul dramatic al acelor vremuri. William Styron, însă, a dovedit pe deplin această capacitate în romanul „Alegerea Sofiei” (1979): povestea tulburătoare a unei femei puse în fața unei alegeri, pentru mulți dintre noi, imposibile. Citește recenzia completă pe blogdecarti.ro. Cartea a fost ecranizată în 1982, obținând numeroase premii.
  9. Z, orașul pierdut de David Grann. Cartea merge pe urmele unei enigma: dispariția învăluită în mister a marelui exploratory Percy Fawcett în goana sa pentru descoperirea Orașului Pierdut Z. Autorul a devenit fascinat de celebrul colonel după ce a dat întâmplător peste câteva dintre jurnalele acestuia. Nu a fost singurul captivat de această poveste. Sute de oameni s-au simțit atât de inspirați de el încât au plecat în jungle amazoniană pentru a-l căuta. Continuarea recenziei este disponibilă aici. Ecranizarea cărții a apărut în 2016.
  10. Furtuna perfectă de Sebastian Junger. Octombrie 1991. „Furtuna perfectă“ izbucnește în apropierea coastelor atlantice ale Canadei și Statelor Unite. Cu o forță distructivă ce apare o dată într-un secol, ea dezlănțuie valuri monstruoase, de înălțimea unei clădiri de zece etaje. Sunt stihii cum nimeni n-a mai înfruntat. Nimeni în afara micului echipaj al vasului de pescuit Andrea Gail, care se îndreaptă chiar spre centrul furtunii. Romanul a fost ecranizat în anul 2000.
Publicat pe

10 titluri ideale pentru vacanța de vară

Nu știm despre tine, dar noi ne visăm pe o plajă însorită, pe un șezlong, cu o limonadă rece alături și un teanc imens de cărți. Dacă suntem pe aceeași lungime de undă sau de val, experții Pauza de Citit îți vin în ajutor cu 10 recomandări de lecturi dedicate adolescenților și adulților, ideale pentru vacanță. Unele dintre ele sunt noutăți, altele au făcut și încă fac vâlvă. Și nu-ți face griji dacă nu-ți place să mergi la plajă, lista se potrivește la fix și cu alte peisaje. Vacanță să fie! 🙂

Editura Art

1. Simpatizantul, Viet Thanh Nguyen

Simpatizantul este „cartea de debut literar a lui Viet Thanh Nguyen, profesor la Universitatea Carolina de Sud, născut în Vietnam, crescut și educat în America. Este povestea inspirată din întîmplări reale a unui spion comunist care a fost mult timp ordonanța unui general în armata Vietnamului de Sud. Dubla sa postură îi dă acces la perechile antinomice de realități ale Vietnamului, cea pro-comunistă și cea pro-americană, cea de nord și cea de sud, cea învingătoare și cea învinsă.” Citește recenzia completă scrisă de Ionuț Iamandi, jurnalist la Radio România Actualități, pentru dilemaveche.ro.

2. Un bărbat pe nume Ove, Fredrik Backman

Ove este probabil cel mai simpatic și arțăgos personaj pe care îl vei întâlni vreodată. Iată ce spune despre el Simona Stoica pe blogul ART:„…povestea morocănosului Ove, pe care mulți cred că o cunoașteți deja (dacă nu, puneți mâna pe carte!), mi-a prilejuit destule chicoteli și râsete, în ciuda substratului serios și grav. Criticile și observațiile ironice ale lui Ove se potrivesc mănușă societății contemporane, în care principiile, munca, ordinea și cumpătarea contează tot mai puțin. Deși e unul dintre cele mai asociale personaje din literatură, e aproape imposibil să nu-l îndrăgești pe Ove, mai ales după ce, în spatele fațadei inflexibile și enervante, descoperi un caracter cu totul aparte. Plus că seriozitatea și planurile îi sunt zădărnicite în mod constant de situațiile comice în care se regăsește grație vecinilor care s-au mutat recent în cartier și unui motan sfrijit care ține morțiș să-i iasă în cale.”

Editura Paladin

1. Ultima zăpadă, Allen Eskens

„Joe Talbert, protagonistul din Ultima zăpadă (traducere din limba engleză de Ana-Veronica Mircea), tocmai a ieșit din adolescență. Provine dintr-o familie disfuncțională. Nu-și cunoaște tatăl (deși îi știe numele), iar mama lui este alcoolică și violentă. De asemenea, Joe are un frate autist. Deși nu s-ar zice că a tras lozul cel mare la loteria vieții, Joe Talbert face tot ce poate pentru a-și îmbunătăți situația. A reușit să strângă o mică sumă pentru a studia literatura la universitatea din Minnesota. Pentru a absolvi un curs trebuie să scrie biografia cuiva. Așa îl întâlnește pe Carl Iverson, un condamnat pe viață pentru crimă, acum bolnav terminal care-și trăiește ultimele clipe într-un azil.” Descoperă continuarea pe blogul Paladin.

2. Povestea slujitoarei, Margaret Atwood

„Caracterul memorialistic al romanului este cel care îi dă viață, veridicitate și oferă o subliniere a problemelor pe care le prezintă. Margaret Atwood este o autoare extraordinară pentru că a reușit nu doar să creeze o lume atât de complexă și un personaj atât de uman, ci și pentru că a reușit să îi insufle viață. Povestea Slujitoarei respiră. Te îndeamnă să îți pui întrebările importante, să studiezi cu atenție factorii care au ușurat munca celor care au creat această lume. Te îndeamnă să te întrebi cine ești tu și cine sunt ceilalți. Te îndeamnă să îți cauți libertatea, oferindu-le și altora libertatea de a fi cine sunt cu adevărat, nu cine crezi tu că sunt.” Simona Stoica pentru blogul Paladin.

Editura Youngart

1. Fata cu palton albastru, Monica Hesse

„Hanneke era o fată de 17 ani îndrăgostită. Care acum suferă din dragoste. Și aici se termină normalitatea, căci iubitul ei, Sebastian, este ucis pe front în luptele din Al Doilea Război Mondial. Faptul că protagoniștii romanului sunt adolescenți marchează cum nu se poate mai bine felul în care toată naivitatea și toate iluziile oamenilor sunt distruse de războiul din jur, căci războiul nu ține cont de ei, marea istorie nu ia în calcul istoria personală a nimănui și vieți sunt curmate sau retrasate prin decizii care nu privesc indivizi, ci armate.” Andreea Chebac pentru blogul Youngart.

2. În Brooklyn crește un copac, Betty Smith

„În 1912, într-un cartier viu și haotic din Brooklyn, unde copiii adună gunoi pentru bani, o cunoaștem pe Francie Nolan. Are doar unsprezece ani și locuiește într-un bloc fără lift, la umbra unui cenușar, „singurul care creștea din ciment” și căruia îi plăceau oamenii săraci. Visează la o familie unită și iubitoare, la un cămin cald și primitor, unde sărăcia nu amenință să-i distrugă dorințele încă din primii ani de școală. Citește recenzia completă aici.

Editura Grafic

1. Sandman #1. Preludii și nocturne, Neil Gaiman

„Sandman este una dintre cele mai bune serii de autor din toate timpurile (adică din ultima sută de ani – benzile desenate n-au o istorie prea lungă), alături de Tintin de Hergé, Corto Maltese de Hugo Pratt și Dylan Dog de Tiziano Sclavi. Potrivit lui Norman Mailer, prezent cu un blurb pe coperta la Preludii și nocturne, <<Sandman e o bandă desenată pentru intelectuali>>.” Vezi articolul integral pe Scena9.ro.

2. Saga, Brian K. Vaughan, Fiona Staples

„Saga de Brian K. Vaughan, cu ilustrații de Fiona Staples, roman grafic distins cu prestigiosul premiu Hugo ajunge și la pasionații genului din România, tradus de Beatrice Feleagă. Deocamdată a apărut primul volum și, de la ilustrații, până la truculența dialogurilor, obraznice și adesea fără perdea, totul emană un aer rebel și dezinhibat. Pentru cine cunoaște genul, dar și pentru cei care ar vrea să încerce un graphic novel inteligent, plin de umor și foarte „graficˮ când vine vorba de scene cheie (fie ele de război sau erotice), Saga e o opțiune dintre cele mai bune.” Eliza Ștefan pentru blogul Grafic.

Colecția Sapiens

1. Viața secretă a cadavrelor, Mary Roach

„Viaţa secretă a cadavrelor de Mary Roach explorează modul în care studiul cadavrelor a îmbogăţit, de-a lungul timpului, cunoaşterea, în nenumărate domenii, de la farmacologie, la medicină legală sau chirurgie estetică, şi face asta într-un mod nebănuit de dinmic, amuzant şi informat.” Citește continuarea și un fragment aici.

2. Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton, Alfred Lansing

„Considerată astăzi cea mai elocventă relatare a expediției lui Ernest Shackleton din 1914, care s-a transformat într-o odisee a supraviețuirii în condiții extreme, cartea lui Alfred Lansing are ea însăși propria istorie complicată: publicată pentru prima oară în 1959, Endurance s-a bucurat de recenzii elogioase, dar a intrat curând într-un con de umbră, fiind redescoperită 25 de ani mai târziu. De atunci, a devenit prima alegere a cititorilor care aud pentru întâia oară de Shackleton sau de povestea navei Endurance, care a fost zdrobită de gheţuri în Marea Weddell, în octombrie 1915.” Pe blogul Art poți citi un fragment din carte.