Odată cu începerea Noului An, cu toții avem noi rezoluții și totodată suntem optimiști cu privire la schimbările pe care ni le dorim. Recomandările lunii ianuarie vin cu povești inspiraționale, cu dorințe, planuri, sau călătorii în necunoscut.
Vlad și cartea cu Genius:
O, în ce locuri minunate o s-ajungi!, Dr. Seuss
Ești gata să pornești în marea aventură?
Ai grijă, drumul e greu, o să urci munți înalți și-o să cobori în văi adânci. Poți să dai de necazuri, poți să te-mpiedici de-o mie de ori. Odihnește-te, trage aer în piept și-apoi mergi mai departe. Te așteaptă o lume întreagă, plină de lucruri extraordinare.
O nouă carte marca Dr. Seuss, cu un mesaj strecurat discret printre versurile de un umor irezistibil: „Viața-i ca dansul pe sârmă”, dar merită din plin s-o trăiești.
Cuvinte-cheie: clasic, versuri, ființe fantastice, ținuturi imaginare, imaginație, învingerea fricii, curaj, decizii, personalitate, inteligență, succes, joc, umor.
Hei, salut!
Tocmai salvez o pisicuță.
Și știți de ce?
Pentru că-s un ou cuminte.
Foaaaaaarte cumite.
Faceți cunoștință cu oul cel bun. Este într-adevăr un ou foarte bun sau cel puțin încearcă. Dar să încerci să fii bun, nu este deloc ușor, mai ales când toți ceilalți sunt puși pe răutăți. Jory John și Pete Oswald sunt un duo creativ și dinamic care reușesc cu fiecare carte să transformă ceva simplu în ceva cu personalitate.
Arthur:
Copacul dorințelor, Katherine Applegate
Prietenii îi spun Roșu. Lumea din cartier îl numește „copacul dorințelor“. Există un motiv în spatele acestui nume. Totul a început demult, pe vremea când Roșu nu era decât o sămânță minusculă cu aspirații mari.
Vin la el oameni din tot orașul și îl împodobesc cu bucăți de hârtie, etichete cu șiret, fâșii de pânză și fire de lână. Fiecare dintre aceste ofrande reprezintă un vis, o dorință, o năzuință. Agățate, aruncate la întâmplare sau legate cu fundiță, toate sunt speranțe pentru ceva mai bun.
Șirul pierdut al timpului, Paige Britt
Penelope își dorește să devină scriitoare, dar nu are timp nici să relaxeze, darămite să pună pe hârtie fel de fel de povești. Apoi, într-o zi, așa cum Dorothy a fost purtată de o tornadă tocmai în țara lui Oz, la fel și Penelope se trezește pe Tărâmul Posibilității, unde copiii pot să viseze cât vor cu ochii deschiși.
Aici, Ideile, Fanteziile și Grijile există în carne și oase. Nu pentru multă vreme: odată cu dispariția Marii Zăbovitoare, creatoarea tărâmului, nimeni nu mai are voie să piardă timpul, iar Ceasornicarii tiranului Cronos mișună peste tot și îți pândesc orice mișcare.
Șirul pierdut al timpului este un omagiu exuberant adus puterii imaginației și creativității, care ne învață cât de important este să ne facem timp pentru noi înșine, pentru visurile noastre și pentru prietenie.
Youngart:
Lungul drum al Aumei, Eucabeth Odhiambo
Auma aleargă de când se știe. În sătucul ei din Kenya, este o atletă de succes, cu vise îndrăznețe. O bursă de atletism i-ar permite să meargă la liceu și poate chiar să devină medic într-o bună zi. Dar o boală misterioasă, numită SIDA, face prăpăd în sat, și după ce tatăl ei se îmbolnăvește, familia Aumei are nevoie de ajutor.
Tot mai multă lume cade pradă bolii, ba chiar mulți mor și nimeni nu pare să știe de ce. Acum, Auma trebuie să ia o hotărâre. Fie renunță la școală și, ca să-și ajute familia, pleacă să muncească, fie îi lasă în urmă pe cei dragi, ca să-și îndeplinească visurile.
Auma știe că familia ei depinde de ea. Dar plecarea ar putea fi singura cale de a găsi răspunsuri la întrebările despre această boală nouă.
Cele trei feţe ale lunii, Sally Gardner
Standish trăieşte cu bunicul lui în “Zona 7”, într-o ţară imaginară în care violenţa, tortura, înfometarea şi sclavia sunt la ordinea zilei. În acest regim dictatorial totul este controlat, propaganda este triumfătoare, oamenii sunt încurajaţi să vorbească în şoaptă. Din când în când, familii întregi dispar şi nimic nu este ceea ce pare.
Într-o astfel de lume opresivă şi întunecată, Standish, un băiat de cincisprezece ani mai altfel, suportă zi de zi la şcoală glumele proaste ale colegilor şi umilinţele vârstei. Dar viaţa lui se schimbă în momentul în care îl cunoaşte pe noul lui vecin, Hector. Prietenia dintre cei doi devine indestructibilă; băieţii încearcă să evadeze din universal negru şi brutal în care trăiesc prin puterea imaginaţiei: visează să fugă pe Juniper, planeta inventată de ei.
Grafic:
Ce-i face pe atât de mulți oameni să lase totul și să plece într-o țară misterioasă, unde nu au pe nimeni, unde tot ce știau are alt nume și viitorul este necunoscut?
Acest roman grafic, în care doar imaginile vorbesc, e povestea tăcută a fiecărui imigrant, a fiecărui refugiat, a fiecărui om care s-a strămutat – și un tribut adus tuturor celor care au mers pe acest drum.
Totul începe într-o noapte când Rainei i se face rău la stomac. Apoi, la școală, oriunde se uită vede alți copii râzând și vorbind numai despre lucruri scârboase. Brusc simte cum o cuprinde panica: dacă din cauza problemelor cu stomacul o să ajungă să se râdă și de ea? Fricile Rainei se țin lanț și nu se rezumă doar la starea ei de sănătate. Oare o să reușească să le țină în frâu?
Raina Telgemeier ne prezintă încă o poveste adevărată despre problemele cu care ne confruntăm în adolescență și despre curajul de care trebuie să dăm dovadă ca să ne înțelegem și să ne depășim fricile.
Paladin:
Elantrisul, orașul solar al oamenilor-zei, își pierde măreția atunci când, pe neașteptate, este lovit de blestemul Reodului, iar semizeii se transformă în cadavre vii.
Povestea ia o întorsătură și mai sumbră atunci când însuși prințul moștenitor al Arelonului, Raoden, cade pradă blestemului și este închis în orașul decăzut.
Între timp, Sarene, prințesa care urma să-i devină soție, sosește în Arelon, unde i se spune că alesul inimii ei este mort. Niciunul dintre ei nu este însă dispus să-și accepte soarta, așa că vor porni separat într-o luptă pentru aflarea adevărului și a naturii Reodului, fiind ajutați de ființe cu puteri supranaturale. Când se vor întâlni, îl va mai recunoaște Sarene pe Raoden? Soarta Elantrisului este în mâinile lor.
Luna e o doamnă rea, Robert A. Heinlein
Este povestea unei revoluţii – lupta exilaţilor pe Lună împotriva Autorităţii de pe Pământ.
Este povestea oamenilor ajunşi în pragul disperării – un tehnician, o tânără curajoasă şi un profesor, care devin liderii mişcării revoluţionare.
Este povestea lui Mike – un supercomputer cu simţul umorului, care, din motive doar de el ştiute, se dedică în totalitate cauzei.
Art:
Rămâi cu mine, Ayọ̀bámi Adébáyọ̀
De la începutul relației lor, Yejide și Akin au fost de acord: poligamia nu e pentru ei. Dar după patru ani de căsnicie – și nenumărate vizite la doctori, specialiști în fertilitate și diverși tămăduitori, după leacuri improbabile și combinații ciudate de ierburi –, rodul iubirii celor doi întârzie să apară. Yejide nu-și face probleme – are tot timpul din lume să rămână însărcinată. Însă rudele sale sunt de altă părere: într-o zi, pe nepusă masă, tinerei îi este prezentată cea de-a doua nevastă a soțului ei. Șocată, furioasă și roasă de gelozie, Yejide știe că singura modalitate de a-și salva căsnicia e să rămână însărcinată.
Desfășurându-se pe fundalul revoltelor politice și sociale din Nigeria anilor ʼ80, cartea rezonează cu vocile, culoarea, bucuriile și fricile societății pe care o surprinde. Adébáyò scrie o poveste devastatoare despre fragilitatea iubirii conjugale și distrugerea unui cămin, despre durere și cât de mult poți sacrifica în numele unei familii și, nu în ultimul rând, despre ce înseamnă să fii mamă.
Câştigătorii, primul volum publicat de Julio Cortázar, pare un roman despre o croazieră mai neobişnuită, dar încă din primele pagini se transformă într-o meditaţie asupra vieţii şi a libertăţii, care obligă personajele să-şi înfrunte temeri nebănuite.
Un grup eclectic de argentinieni, câştigători ai unei croaziere, se îmbarcă pe vasul Malcolm, nerăbdători să se bucure de o lună de vacanţă. Dar lucrurile nu sunt atât de simple cum par, şi vacanţa relaxantă care se anunţa degenerează într-o aventură destul de riscantă.
Destinaţia secretă, atmosfera apăsătoare şi ciudatele interdicţii impuse de „lipizi“ şi „glucizi“ – membrii echipajului – îi fac pe câţiva dintre câştigători să-şi pună întrebări şi să încerce să rezolve misterul care planează în jur. De la Jorge, băieţelul cu multă imaginaţie, la visătorul Persio, de la cuplul de îndrăgostiţi, la adolescentul nepăsător, de la intelectualul Medrano, la individul simplu, Atilio, cu toţii încearcă să găsească raţiunea acestei călătorii în necunoscut.
Cartea Românească:
Marea carte a uitării, Gabriel Chifu
“Cronica, de autor întocmită, a unor întâmplări aproape reale petrecute într-un oraș aproape imaginar”: nu se putea o mai bună caracterizare a Mării cărți a uitării decât acest subtitlu al romanului lui Gabriel Chifu. Nu e vorba doar de împletirea, firească în orice roman, dintre realitate și ficțiune, ci de ceva mai mult. Tot autorul găseşte cuvintele potrivite intr-o precizare din pagina de gardă: „N-am descris ce s-a petrecut, am descris ce mi-am imaginat că s-a petrecut.”
Formularea se aplică nu numai romanului de faţă, ci și celorlalte romane ale lui Gabriel Chifu și, în principiu, oricărei scrieri care aparține genului romanesc de ieri și de azi. În fond, orice roman este o ficțiune, chiar și cel autobiografic (sau, cu termenul pus în circulație în 1977 de romancierul și criticul francez Serge Doubrovsky, autoficțional). Nu cantitatea de realitate îl definește, ci perspectiva subiectivă asupra realității. Cronica lui Gabriel Chifu este un roman realist, impregnat de istorie contemporană, și totodată o parabolă în care viața de zi cu zi, pe o perioadă întinsă, a unui oraș oarecare e zugrăvită din unghi moral și politic.
Sapiens:
Învingătorii iau totul. Cum ne înșală elitele pretinzând că vor să schimbe lumea, Anand Giridharadas
Cine câștigă cu adevărat din programele de responsabilitate socială? Sunt bogații realmente preocupați de nevoile celor mulți și de schimbarea lumii în bine? Sau vor să perpetueze un statu-quo nedrept și să-și tăinuiască rolul în cauzarea acelor probleme pe care se laudă că le rezolvă? Iată câteva dintre chestiunile pe care Anand Giridharadas le examinează în volumul de față.
Poate că, în loc să ne mulțumim cu firmiturile căzute de la masa celor bogați, ar trebui să construim instituții mai puternice și egalitare, care să ne ajute să schimbăm cu adevărat lumea.
Cartea aceasta este o lectură esențială pentru a înțelege unele dintre cele mai șocante abuzuri de putere ale lumii contemporane și, totodată, un îndemn la acțiune reală atât către elite, cât și către cetățenii obișnuiți.
