lectură – Pauza de citit

26/03/202026/03/2020

De ce e important să citim în izolare

person holding string lights on opened book — Credits Nong Vang pe Unsplash

Avem nevoie de echilibru psihic, mai ales într-un haos instalat pe nepusă masă ca-n cele mai sumbre distopii. S-a gândit cineva acum o lună că Bucureștiul va arăta ca Galaadul din Povestea slujitoarei (P.S. Poți comanda continuarea cu 30% reducere)? Din fericire (sau nefericire), tot ce avem de făcut este să stăm izolați. Dar cum gestionăm anxietatea și alte stări negative pe care poate nici nu știam că le avem până acum? Una dintre metode: prin citit. Iată de ce:

Cititul ne ajută să ne „antrenăm” creierul

Citești și nu știi pe unde a trecut timpul, uneori îți iei notițe, alteori îți pui întrebări, ba chiar devii puțin furios pe autor fiindcă n-a explicat o idee suficient de clar. Ți se întâmplă mai ales când citești nonficțiune – o carte bazată pe studii, date și experimente sociale. Cititul cu scopul de a înțelege mai bine lumea înconjurătoare, prin analiză, observație și gândire critică ne stimulează creierul. Ba chiar, cercetătorii de la Universitatea Stanford au arătat că aceste texte ne dezvoltă funcțiile cognitive.

2. Prin lectură ne „exersăm” omenia

Se spune că, citind ficțiune, ajungem să înțelegem mai bine comportamentul uman, prin simularea diverselor contexte sociale din viața de zi cu zi. De exemplu, eu (autorul acestui text) pot să-l judec inițial pe morocănosul Ove (din cartea Un bărbat pe nume Ove, Fredrick Backman), care încearcă să se sinucidă prin diverse metode. Dar, după ce parcurg firul narativ și aflu mai multe despre viața lui Ove, încerc să-i înțeleg singurătatea și durerea pricinuită de moartea soției, singura care i-a acceptat comportamentul dificil. Spoiler alert! Ove nu se sinucide, ba chiar arată bunătate și își face mulți prieteni, de-asta cititorii ajung să-l placă mult, mult până la final. Rolul minunat al ficțiunii este, așadar, acela că ne duce în lumi în care ne putem „exersa” omenia. Plângem, râdem, înjurăm, regretăm, iubim. Și asta doar stând pe canapea, sub păturică. Nu e grozav? 🙂

3. Cititul ne îmbogățește imaginația

Harry Potter, Narnia, Asimov, Flori pentru Algernon – o înșiruire de cuvinte din popularele lumi fantasy și SF. Și astea sunt doar un procent de 0,0000001 din multitudinea cărților scrise de-a lungul timpului. Și ce e și mai frumos – unele dintre ele au fost și ecranizate. Dacă le-ai citit, nu te grăbi totuși să vezi filmele. Creează-ți propriul film în minte în timp ce citești, s-ar putea chiar să visezi mai frumos la noapte. Ulterior, compară-ți filmul cu ecranizarea oficială și vezi cine a avut imaginația mai bogată. S-ar putea să-ți placă mai mult varianta ta.

4. Lectura este terapie gratuită (sau mai ieftină)

Cititul este o metodă grozavă de a ne conecta la noi înșine, indiferent că citim psihologie, ficțiune, nonficțiune sau poezie. De fapt, nici nu e nevoie să cauți cărți specializate, ci doar să stai un moment cu tine, să încerci să-ți înțelegi starea și să vizitezi o librărie. Virtual, bineînțeles. Printr-o introspecție onestă, dar onestă îți poți crea propriul teanc de terapie, la un preț mai mic față de ședința propriu-zisă. Sau, dacă practici terapia, în completarea ei.

5. Avem nevoie de happy end

Acum mai mult ca oricând avem nevoie de happy end. Aici s-ar putea să fie mai dificil de găsit lectura potrivită. Cum știi dacă o carte are final fericit din moment ce nu ai citit-o, nu? O soluție: un search pe google după cuvintele cărți cu final fericit sau recomandări de la prietenii cititori de încredere. În ciuda greutăților, toți ne dorim un final fericit, asta e sigur. Iar cărțile pot fi prieteni de nădejde în păstrarea echilibrului psihic. Alternat cu sesiuni de yoga și meditație sau alte metode, s-ar putea ca cititul chiar să funcționeze. Încearcă. 🙂

12/10/201911/10/2019

5 motive pentru care trebuie să-i lăsăm pe copii șă-și aleagă singuri cărțile

Timp de 18 ani într-un sistem de învățământ tradițional, o profesoară a constatat tot ceea ce făcuse greșit pentru elevii săi. Mecanismul era simplu: tema pentru acasă reprezenta citirea cu atenție a unui număr de pagini, iar ulterior se desfășurau proiecte pe care le considera foarte atractive. În tot acest timp, părerea copiilor nu a contat nicio secundă. În urmă cu șase ani, profesoara și-a dat seama că mare parte din activitățile desfășurate la clasă nu erau realizate în scopul de a stimula interesul elevilor pentru lectură, ba din contră, alegea o variantă acceptată de sistemul de învățământ învechit. Astfel, în urma unor cursuri specializate în educarea tinerilor, au fost observate 5 modalități prin care profesorii trebuie să se raporteze la un stil de predare-învățare actual.

Când îi lași pe elevi să aleagă ce vor să citească, își vor asuma singuri unele riscuri legate de lectură.

Este important să le lăsăm copiilor posibilitatea de a alege singuri dintr-o varietate de genuri. Fiind plictisiți de clasicele genuri impuse în școală, elevii au apreciat inițiativa, iar titlurile alese au fost dintr-un domeniu pe care școala nu l-ar fi impus niciodată.

Dacă îi lași pe elevi să citească ce vor, cu siguranță vor citi mai mult.

Urmând principiile unui sistem de învățământ deloc prietenos cu elevii, profesoara menționa că în trecut, când lecturile erau alese cu rigurozitate de câtre profesori, rareori se întâmpla ca acestea să fie citite integral. După noua abordare pe care a aplicat-o alături de elevii săi, a observat cu mândrie că, în medie, numărul cârților citite într-un an de un elev ajungea chiar și la 100 de titluri, fiind din ce în ce mai mare de la an la an.

Atunci când au libertatea de a alege ce să citească, elevii tind să se exprime mult mai bine în scris.

Libertatea de a alege să citească ce vor îi va îndrepta spre pasiunea scrisului. Dorința lor pentru scrierea creativă va fi mai accentuată, iar cel mai frecvent se vor îndrepta spre fan fiction, din dorința de a duce mai departe pasiunea pentru anumite titluri.

Când aleg ce să citească, copiii chiar citesc din plăcere.

Acesta este răspunsul pe care elevii îl oferă ori de câte ori sunt întrebați de ce preferă să-și aleagă singuri cărțile. Și pentru că au dorit să susțină cu argumente clare, copiii și-au exprimat frustrarea povestind cât de neplăcut este să citească recomandările profesorilor și să completeze jurnale de lectură cu întrebări învechite care nu presupun creativitate din partea lor.

Copiii devin mult mai încrezători atunci când au libertatea de a-și alege cărțile.

Nimic mai adevărat. Părinții și profesorii ar trebui să manifeste mai multă încredere în copii, în ceea ce privește lectura. Iar această precizare vine din rândul celor mici, susținută de un argument foarte simplu: adultul trebuie să aibă încredere în alegerile copilului, pentru ca mai târziu, cel mic să accepte o propunere din partea adultului.

Sursa articolului: nerdybookclub.wordpress.com

09/10/201909/10/2019

„Strega Nona” – O carte despre încredere și responsabilitate, distinsă cu Mențiune Caldecott

„Strega Nona”

Text și ilustrații de Tomie dePaola

Carte distinsă cu Mențiune Caldecott

Traducere din limba engleză de Vlad Russo

Timp de lectură: 20 de minute

Vârsta recomandată: 4 ani +

Recomandarea psihologului

„Strega Nona” este o poveste amuzantă cu ajutorul căreia copiii vor înțelege mai bine de ce este important să respecte regulile și sfaturile părinților și educatorilor. Vor înțelege că orice lucru pe care îl fac are consecințe și că acestea pot fi plăcute sau neplăcute nu doar pentru ei, ci și pentru cei din jur. Pornind de la carte, putem discuta cu copiii despre responsabilități, despre încredere și despre cum trebuie să acționeze și cui pot cere ajutorul atunci când nu respectă regulile și se găsesc într-o situație dificilă.

Subiect

Strega Nona (bunica vrăjitoare) locuiește într-un orășel din Calabria și are puteri magice. Știe să lecuiască dureri de cap, să le ajute pe fete să-și afle alesul inimii, să vindece negi și să facă tot felul de alte minunății. Doar că Strega Nona a cam îmbătrânit și are nevoie de un ajutor în gospodărie, așa că îl angajează pe Antonio Lunganul, un băiat bun și inimos, dar „cam fără scaun la cap”. Necazurile apar când Strega Nona pleacă într-o vizită și-l lasă pe Antonio Lunganul singur acasă, iar acesta încearcă să folosească oala magică de fiert paste a vrăjitoarei, deși bătrâna îi atrăsese atenția ca nu cumva să se atingă de ea. Antonio încalcă regula vrăjitoarei și curând tot orașul e în pericol, inundat de paste. Strega Nona se întoarce la timp să salveze orașul, însă Antonio nu va scăpa nepedepsit.

Teme

responsabilitate
încredere
respectarea regulilor
înțelepciune
consecințele acțiunilor

Discutaţi despre imagini şi text

Încercați să le citiți pe roluri, jucați-vă cu textul. Uitați-vă împreună cu ei la imagini și discutați despre ele. Încercați să descoperiți cât mai multe detalii. De câte ori aveți ocazia, faceți trimitere la personajele/întâmplările din cărțile pe care le-ați citit împreună – copiii vor învăța să facă asocieri, să compare situații.

20/08/201926/08/2019

5 moduri prin care îi faci pe copii să iubească lectura

Cititul poate fi o activitate dificilă pentru copii, mai ales la început, când cei mici nu înțeleg rostul unei cărți. Însă cu puțin efort și multă joacă, cititul va deveni o activitate distractivă și relaxantă atât pentru copii, cât și pentru părinți.

1. Dă viață cărților! Transformă orice carte într-o activitate amuzantă și creativă, astfel cel mic va reține povestea mai ușor și va fi mult mai interesat de carte.

2. Sărbătoriți zilele de naștere ale autorilor. Dr Seuss este unul dintre cei mai iubiți autori de carte pentru copii, iar multe școli transformă ziua de 2 martie într-una destinată lui. Gătiți o prăjitură în cinstea autorului și o puteți decora cu personajele din cărțile sale.

3. Citiți cartea și vizionați filmul. După o seară de lectură, pregătiți popcornul și vizionați ecranizarea cărții. Puteți comenta punctele tari și punctele slabe ale ambelor variante. Cu siguranță povestea va rămâne în mintea copiilor mult mai ușor.

4. Transformați vizitele la bibliotecă într-o aventură. Bibliotecarii îi vor introduce pe cei mici în lumea cărților, iar cei mici vor fi cu siguranță fascinați.

5. Recitește o carte de mai multe ori. Copiii vor observa întâi de toate ilustrațiile, apoi povestea, iar ușor, ușor vor întoarce pagina singuri, interesați de ce se va întămpla cu personajele din carte. Lectura va fi unică de fiecare dată.

Articol de Jesse Wisnewski, tradus din parents.com

16/08/201922/08/2019

5 motive pentru care cititorii au succes în carieră

Nu am fost tot timpul un iubitor de cărți. Prima carte pe care îmi amintesc s-o fi citit a fost pe la 20 de ani. Cu toate acestea, de la jobul de manager de magazin și încă unul într-un call center, până la activitatea de manager de conținut și acum director de marketing senior pentru una dintre cele mai mari companii editoriale din lume, lectura a fost singura activitate care m-a ajutat să progresez profesional.

De-a lungul carierei mele, am descoperit o mulțime de beneficii ale cititului și cred că în zilele noastre este una dintre cele mai eficiente, mai accesibile și mai flexible modalități de evoluție profesională. Dar nu trebuie să mă crezi pe cuvânt. Iată cinci motive pentru care cartea (sau Kindle-ul) te va ajuta în carieră:

Reduce stresul

În viața profesională, ești nevoit să înveți cum să-ți gestionezi cu succes nivelul de stres, ca să nu devii un vas sub presiune gata să explodeze în fața șefului, a colegilor sau a angajaților.

Intră: cărțile

Un studiu arată că doar șase minute de lectură pe zi „reduc nivelul de stres cu mai mult de două treimi”. De fapt, cititul este mai eficient decât muzica, o cană de ceai sau plimbarea. Așadar, data viitoare când ești stresat, în loc să mănânci ceva dulce, să bei un pahar de vin sau să urli într-o pernă, mai bine ia o carte.

Te ajută să dormi mai bine

Nu ești în elementul tău când devii un zombie din cauza lipsei de somn. Și, deși în teorie e simplu să adormim, în practică, somnul rareori e cu adevărat odihnitor. Studiile arată că cititul contribuie la un somn mai sănătos, în detrimentul televizorului.

Îți îmbunătățește abilitatea de a lua decizii

În medie, un adult are de luat 35.000 de decizii într-o zi. Și, evident că toți ne dorim să le luăm pe cele mai bune. Știi și tu cât de important e să eviți deciziile neinformate, deciziile impulsive sau la întâmplare. Dar mai știi și că cititul te ajută să stai departe de această capcană?

Un studiu realizat de trei savanți ai Universității din Toronto arată că citind ficțiune, „ne putem îmbunătăți felul în care procesăm informațiile în general, inclusiv pe cele creative. Și mai interesant, cititorii de ficțiune nu simt nevoia de „închidere cognitivă” sau, mai bine spus, se simt confortabil când lucrurile tind să fie ambigue.

Traducere: Citind ficțiune îți vei îmbunătăți abilitatea de a lua decizii, prin diminuarea tendinței de a hotărî irațional în anumite situații, fiind mai deschis la contexte ambigue.

4. Devii un lider mai bun

Există sterotipul conform căruia cititorii evită contactul vizual, preferând să se afunde într-o carte în schimb. Nimic mai neadevărat. Când vine vorba de conexiune umană, un studiu arată că oamenii care citesc 30 de minute pe săptămână devin mult mai empatici.

Abilitatea de a interacționa cu cei din jur – de a te pune în pielea lor – este o caracteristică pe care cititorii o au în comun cu cei mai buni lideri.

5. Ești mai inteligent

Creierul nostru este ca un mușchi pe care e nevoie să-l antrenăm ca să-l menținem sănătos. Bineînțeles, Sudoku și rebusurile ne ajută mult în acest sens, dar și cititul este o modalitate grozavă de exercițiu.

Gândește-te așa: În general, dacă nu ridici greutăți, nu devii mai puternic. Cu timpul, mușchii sunt tot mai slăbiți. Dacă te antrenezi cu greutăți, automat și forța este mai mare. Același principiu se aplică și pentru creier, Cu cât îl stimulezi mai mult, cu atât va fi mai performant. Prin urmare, cititul nu doar că te ajută să afli lucruri noi, ci îți crește și nivelul inteligenței.

În acest punct, sper că te-am convins să cumperi (să descarci sau să împrumuți) o carte. Poți începe cu orice titlu care ți se pare interesant. Totuși, ca să adaugi și mai multă valoare, poți începe cu o carte care te va ajuta să-ți dezvolți abilități relevante pentru carieră. Aici poți vedea câteva opțiuni.

Desigur, și cititul de plăcere este foarte important. De fapt, orice lectură îți va îmbunătăți vocabularul. Dincolo de toate, ține minte că, în timp ce podcasturile și diversele cursuri sunt extrem de valoroase, cititul rămâne la fel de important.

Odată ce ai început să citești din nou, îți garantez că vei simți o diferență.

Articol de Jesse Wisnewski, tradus din the muse.com

12/08/201907/08/2019

Cum să facem rost de timp pentru lectură

În anii când devoram peste o sută de cărți în 365 de zile, am fost întrebată adeseori care e secretul, cum fac să citesc atât de mult. Principalul motiv era simplu: aveam timp liber, însă nu era singurul răspuns. Redescoperisem plăcerea lecturii și încercam să recuperez, astfel că cititul avea întâietate; de atunci, foamea asta s-a mai domolit și în viața mea au apărut mai multe preocupări, dar lectura a rămas o constantă și una dintre cele mai faine (și utile) activități cu care mi-aș putea ocupa timpul. N-am mai ajuns la performanța de o sută de titluri și m-am „stabilizat” la o medie de 50 de cărți pe an, deși sunt conștientă că aș putea citi mai mult dacă m-aș organiza mai bine.

Organizarea asta! Eu, una, mă lovesc mereu de această problemă, dar am observat că sunt mult mai împăcată cu mine dacă reușesc să-mi folosesc timpul eficient. De-a lungul anilor, am limitat sau chiar am renunțat la lucrurile care nu-mi aduceau cine știe ce mulțumire, cum ar fi serialele interminabile, site-urile cu articole amuzante, uitatul pe pereți (fizici sau virtuali), jocurile pe calculator – iar televizor nu mai am de peste cincisprezece ani. Faptul că am ales lectura în locul acestor activități a venit cumva de la sine: odată ce ai cunoscut starea aia grozavă pe care ți-o dă o carte bună, nu prea mai e cale de întoarcere, ești cititor pe viață.

La început a fost mai greu (trebuie să te lupți cu obișnuința – poate chiar cu dependența – și cu tentația de a alege varianta mai ușoară), dar vă spun din proprie experiență că un obicei poate fi înlocuit treptat cu altul, până când noul obicei (lectura, în cazul de față) va deveni la fel de necesar pentru minte ca mâncarea pentru stomac: în lipsa lui, neuronii se simt slăbiți și-ncep să dea rateuri, creierul are o cădere de imaginație din cauza deficitului de povești, tonusul mental devine apatic fără antrenamentul oferit de subiecte provocatoare și o scriitură inteligentă. Dar să nu mai lungesc vorba: voi trece acum la „stratagemele” care pe mine m-au ajutat să citesc mai mult și care sper să funcționeze și în cazul vostru. 🙂

Citesc treizeci de pagini în loc să stau o oră pe Facebook, pentru că mi-am dat seama la un moment dat că rețelele de socializare sunt doar o dulce amăgire; a durat ceva până am reușit să mă detașez (și s-a întâmplat cumva firesc), dar senzația că-mi irosesc timpul mă apucă acum după nici zece minute de derulat feed-ul. Dacă vreau să aflu ce mai face cineva, decât să-i caut profilul și să dau next-next la pozele recente, mai bine îl sun sau îi scriu un mesaj.
Citesc o carte înainte de a vedea ecranizarea, pentru că vreau ca lumea imaginată de autor să prindă contur mai întâi în mintea mea și nu să o văd transpusă pe peliculă de mintea altcuiva; prefer cartea și pentru că arareori regăsesc în film bogăția de trăiri și gânduri a unui personaj, așa cum este exprimată în cuvinte. De seriale mă cam feresc, pentru că dau dependență – și nu de puține ori renunț să mai văd și ecranizarea, fiindcă deja știu povestea, așa că nu mai bine trec la o carte nouă?
Cunosc oameni (demni de admirație) care și-au propus să citească un număr de pagini zilnic și se ambiționează să-și îndeplinească „norma” de lectură: sferturi sau jumătăți de oră furate în timpul zilei, o oră sau două seara, înainte de somn. Aici e însă vorba de disciplină și recunosc că metoda asta nu prea funcționează în cazul meu – de îndată ce o activitate capătă un aer de obligativitate, încep să mă fofilez în mod inconștient.
Port întotdeauna o carte în geantă, fiindcă invariabil apar buzunare de timpi morți în care mai pot citi câteva pagini: în așteptarea mijlocului de transport în comun, în traficul blocat la orele de vârf (dacă am baftă să nu fie zarvă mare în autobuz), cât îmi aștept prietena care întârzie la întâlnire, în sala de așteptare la dentist. Sunt fragmente din zi în care aștept ca ceva să se întâmple – dar iată că am mai avansat un pic cu lectura, iar în câteva zile voi termina și cartea. Am observat că cele mai potrivite pentru astfel de momente sunt volumele de proză scurtă și foarte scurtă (hei, s-au dus trei povestiri de Raymond Carver de când m-am urcat în metrou și până am ajuns la destinație!) sau lecturile ușoare, care pot fi întrerupte și reluate fără probleme și nu necesită o deosebită capacitate de concentrare (cărți fantastice, SF, polițiste, de aventură, literatură pentru copii etc.).
Decât să gătesc un fel de mâncare sofisticat, mai bine fac niște paste și-mi mai rămâne timp și pentru lectură (uneori supraviețuiesc zile în șir doar cu sandvișuri); decât să șterg praful în fiecare lună, mă ocup de activitatea asta nu mai mult de patru ori pe an și – ați ghicit! – am mai mult timp pentru citit. Mda, recunosc: nu prea mă omor nici cu gătitul, nici cu curățenia. Unii dintre voi mă vor înțelege, alții vor fi scandalizați, dar asta e realitatea: treburile casnice în exces dăunează lecturii.
Sunt și perioadele acelea nefaste când vreau să încep o carte nouă, scot zece volume din bibliotecă și nimic nu îmi este pe plac, iar în cele din urmă las baltă lectura și mă orientez spre altă activitate (dacă nu cumva s-a făcut deja unu noaptea). Pentru a preîntâmpina astfel de momente, am grijă să am întotdeauna măcar o carte începută, fiindcă cea mai mare bătaie de cap o reprezintă primele zeci de pagini, până mă familiarizez cu personajele și pătrund în universul imaginat de autor. O altă soluție: apelez la autorii preferați, care au mai multe șanse să mă scoată din impas prin stilul lor familiar și prin plăcerea cu care mă gândesc la lecturile anterioare.
Nu în ultimul rând, încerc să aleg cât mai bine cărțile cu care-mi petrec vremea, pentru că pofta de lectură se hrănește cu povești inteligente și excelent scrise. (Următorul pas – aici mai am de lucru – e să pot renunța fără remușcări la o carte care nu-mi place.) Urmăresc recomandările oamenilor în gustul cărora am încredere, aleg cărți mai vechi sau mai noi care au trecut testul timpului, îmi fac o părere despre o carte citind câteva recenzii pe Goodreads și, din nou, mă întorc la autorii preferați, fiindcă riscurile să mă dezamăgească sunt mai mici.

Un articol de Ema Cojocaru

Cititoare împătimită, blogger și fotograf

09/08/201909/08/2019

Cum să crești un cititor

Beneficiile lecturii în fiecare etapă a dezvoltării unui copil sunt nenumărate și de aceea este important să introducem lectura, cărțile și tot ce ține de acest domeniu în rutina zilnică, încă din primele luni de viață ale copilului. Pașii sunt simpli, iar obiceiul lecturii va deveni unul foarte plăcut.

1. Acomodați-i cu lectura

Dacă au existat momente în care ați pierdut interesul pentru citit, acesta trebuie readus printre obiceiurile zilnice. Este important să amenajați un spațiu special creat pentru pauzele de lectură, care să vă aducă un plus de relaxare. Dacă mama și tata se bucură de o bibliotecă amenajată după bunul plac, atunci și cei mici ar trebui să aibă parte de aceași experiență. Cu siguranță vor fi atrași și mai mult spre lectură.

2. Cărțile pentru bebeluși sunt o necesitate

Cei care cred că un copil nu ar trebui să aibă contact cu o carte până când nu va fi capabil să stea măcar în picioare, greșesc total. Până și un nou-născut se va bucura de o lectură ușoară. Chiar dacă nu va înțelege nimic, muzicalitatea vocii celui care citește îi va atrage atenția și îl va liniști. Cercetătorii au demonstrat că numărul de cuvinte pe care le aude un bebeluș va avea un impact asupra dezvoltării și alfabetizării limbajului său, iar ceea ce aude la televizor sau într-o carte audio nu are un impact la fel de puternic.

Textura, mirosul și ilustrațiile stimulează interesul pentru cărți, iar bebelușul va fi atent la aceste detalii chiar dacă nu se poate exprima. Gânguritul este interpretat ca o reacție la povestea citită. 😊

3. Experimentați cititul în timpul zilei

Chiar dacă pentru cei mai mulți cititul înainte de somn a devenit deja o rutină, nu trebuie ignorat cititul în timpul zilei. De obicei, pentru lectura de seară tindem să alegem o carte cu o tematică reprezentativă orei de culcare, care se încheie cu un episod în care personajele merg la somn. Alternativa din timpul zilei poate reprezenta o carte de aventuri, cu episoade mai complexe care să-i ajute pe cei mici să-și păstreze concentrarea.

4. Respectă gusturile copilului în materie de lectură

Un aspect important pentru a-i ține aproape de cărți este să le oferim ce își doresc. Dacă cel mic este atras de cărțile cu roboți sau mașini, nu încerca să-i schimbi gusturile. Încearcă să cauți cât mai multe cărți pe această temă pentru a păstra interesul pentru lectură.

5. Citiți împreună

Poate cel mic nu a învățat încă să citească, însă cărțile ilustrate oferă o poveste dincolo de textul din carte. Schibați rolurile din când în când și lasă-l pe cel mic să-ți spună continuarea poveștii doar din ilustrații. Contactul cu o carte va fi mult mai puternic, iar cel mic va fi încântat să fie el povestitorul.

Articol de Pamela Paul și Maria Russo, tradus din nytimes.com

08/08/201908/08/2019

Nu te sfii să citești la birou

Cum se face că unele întâlniri de business complet inutile par mai productive decât cititul, se întreabă marketerul Seth Godin

Warren Buffett este unul dintre cei mai de succes investitori din lume. 80 la sută din zi îl petrece cititind. La o primă vedere, ai crede că cele două nu sunt corelate.

Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă într-o zi șeful ar trece pe lângă biroul tău și te-ar surprinde stând relaxat, citind o carte (în același timp, dacă ești manager, gândește-te ce ai simți dacă ți-ai surprinde angajatul citind la birou în timpul programului). Răspunsul depinde, desigur, de rolul tău în companie și de organizație în sine. Cu toate acestea, cel mai probabil, superiorul nu-ți va aprecia dorința de cultivare și vei avea o surpriză neplăcută la următoarea evaluare.

Ceea ce e complet ciudat, remarcă marketerul Seth Godin pe blogul lui. Evident, contextul în care citim contează – nimeni nu crede că un angajat care trebuie să fie la dispoziția clienților sau un chirurg ar trebui să-și petreacă timpul la muncă citind despre aventurile lui Harry Potter sau ale lui Katniss Everdeen – dar pentru majoritatea angajaților din domeniul cunoașterii, timpul petrecut citind este timp de calitate.

Înlocuiește întâlnirea de status cu o oră de lectură la birou

„Majoritatea organizațiilor nu se gândesc la cei 20 de angajați care își petrec o oră într-o întâlnire ce are tangențial legătură cu productivitatea lor”, observă Godin în postarea de pe blog. „Dar dacă acei angajați stau la birou și citesc o carte care le îmbunătățește perspectiva, productivitatea sau contribuția, pare cumva că nu fac nimic și că stau degeaba”.

În mod clar, avem așteptări diferite în ceea ce privește ideea de productivitate. Cum ar putea echipa să-și ducă la bun sfârșit proiectul dacă ar petrece un timp citind? „Și totuși ce s-ar întâmpla dacă ședința următoare s-ar anula și toată lumea din organizație ar lectura în loc?” se întreabă Godin.

Nu-i o sugestie rea. Cu toate acestea, dacă vrei să aduci o schimbare culturală în companie anunțându-i pe angajați că pot citi la serviciu când vor, o să remarci o schimbare foarte mică. Singura modalitate prin care poți schimba într-adevăr cultura organizației este prin modificarea comportamentului de sus în jos. Alții au mai sugerat un club de lectură la birou, ca soluție pentru dezvoltarea prin lectură la locul de muncă.

Prin urmare, ce am putea citi la birou? Iată care sunt cele 20 de sugestii ale lui Godin. Sau mai poți arunca un ochi peste recomandările echipei Pauza de Citit din luna august, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Și apropo, tu ce părere ai despre angajații care citesc la locul de muncă?

Articol tradus de pe inc.com.

07/08/201906/08/2019

Odată ce-ai descoperit plăcerea lecturii, nu prea mai e cale de întoarcere

Sunt freelancer, iar o parte a muncii mele se învârte în jurul cărților. Înainte de a sări cu „Ia uite la ea, citește toată ziua!” sau „Ce noroc pe fata asta!”, vreau să vă liniștesc: citesc destul de rar în timpul zilei. Mintea mea nu percepe lectura ca fiind un job, ci o activitate de plăcere, al cărei timp vine seara, când restul treburilor s-au încheiat. Însă cărțile s-au infiltrat atât de adânc în structura mea mentală, încât am ajuns să le prefer filmelor sau rețelelor de socializare (dar nu și întâlnirilor cu prietenii). Poate că e vorba de un microb (pozitiv, thank God) care mi-a contaminat creierul și cu care voi trăi în simbioză până la adânci bătrâneți; poate că e doar o deprindere formată în timp sau o activitate plăcută și stimulatoare de care nu mă mai pot lipsi. Cert e că nu-mi pot imagina viața fără cărți, chiar dacă nu citesc constant și nici nu mă pot lăuda cu suta de titluri la finalul anului.

Sunt și perioade (o săptămână, două, mai rar trei) când, din varii motive, nu citesc aproape deloc, dar nici nu mă uit la filme, nici nu stau pe rețelele de socializare, ci pur și simplu îmi ocup timpul cu altceva – cu cealaltă muncă, fotografia, sau cu studiul unei noi pasiuni care m-a lovit subit, sau cu o vacanță mai lungă, fiindcă în vacanțe nu-mi rămâne timp pentru lectură, cu excepția celor de pe litoral. Însă perioadele astea de abstinență nu durează niciodată prea mult. Vine o zi când dorul de o carte bună mă copleșește și bam! Revin la rutina mea de cititor, dar tot atunci revine și ușoara deznădejde în fața sutelor de cărți necitite din bibliotecă, și-mi vine să mă cert că două săptămâni am stat pe bară. (De altfel, nu e singurul motiv de ceartă cu mine însămi: mi se întâmplă și când amân un autor ani de zile, pentru a descoperi într-un târziu că pare să fi scris special pentru mine.)

Așadar, sunt un cititor moderat, în general nu fac excese de lectură. N-am studiat la Litere și nici n-am avut un mentor care să mă îndrume pe drumul literaturii, astfel că lecturile mele au fost multă vreme dezordonate, cu lacune serioase prin punctele esențiale. Au fost doar două perioade în viața mea când am citit ca o maniacă: pe la doisprezece ani, când am descoperit colecția de romane polițiste a părinților, bine camuflată în spatele unor tratate de chimie, și pe la treizeci de ani, când mi-am cumpărat un e-book reader și am regăsit pasiunea pentru lectură, serios zdruncinată de îngrozitoarea profă de engleză din facultate.

Abia în al treilea deceniu de viață mi-am dat seama câte cărți grozave există pe lumea asta și m-am aruncat ca o nebună asupra lor, încercând să recuperez. Mi-au fost de mare ajutor recomandările altor cititori, care m-au îndrumat nu doar spre cărți consacrate, ci și spre unele mai puțin cunoscute. În acea perioadă am și început să scriu despre cărți, iar odată cu trecerea vremii am fost surprinsă să observ efectele: exprimarea mea a devenit mai coerentă, vocabularul meu s-a extins, la fel și capacitatea de memorare; parcă și modul meu de a gândi a devenit mai limpede, mai reflexiv, mai pătrunzător. Evident că nu pentru „beneficiile” astea mă înhămasem eu la lectură, ci de dragul poveștilor, dar iată că am testat pe pielea mea teoriile din acele articole bine intenționate, care încearcă să atragă lumea spre literatură: „Oamenii de știință au descoperit că cititul romanelor clasice poate declanșa apariția unor puteri nebănuite!”.

Un articol de Ema Cojocaru

Cititoare împătimită, blogger și fotograf

24/07/201926/07/2019

De ce este important să punem pauză din când în când

E important să ne luăm un timp pentru noi din când în când. Să ne detașăm de task-uri pentru o vreme, de grijile mărunte, poate chiar și de telefonul care ne notifică la infinit.

Imaginează-ți un hamac într-o poiană la baza munților, cu răcoarea pe piele și vântul adiind ușor. Nu e frig, nici cald, e fix temperatura de care aveai nevoie. Și, cel mai important, ți-ai închis telefonul. Gata cu e-mailurile, gata cu facebook, gata cu aplicația care îți spune când să mergi la somn ca să dormi „suficient”, când tu știi că iar n-o să te odihnești din cauza milioanelor de gânduri care te stresează.

De ce e important să iei o pauză:

Îți limpezești gândurile. Sigur ai situații când intri într-un impas la birou și pare complicat să găsești o soluție. În plus, trebuie să ajungi și la sală după muncă (îți expiră abonamentul) și ai un million de cumpărături de făcut pentru acasă, unde te așteaptă alte treburi. Poate dacă ai găsi un răgaz de 15 minute să pui stop, împreună cu un somn de 7 – 8 ore, problemele s-ar rezolva mai ușor și ai avea mai multă energie pentru a doua zi.

Te conectezi la tine. Deși această afirmație tinde să sune ca un clișeu, s-a dovedit că pauzele petrecute singuri ne ajută să ne dăm seama mai ușor ce ne face fericiți, ba chiar să ne construim o rutină care ne devine dragă. Și nu trebuie neapărat să petrecem ore întregi izolați, nici măcar nu trebuie să fugim în pustietate. Sunt suficiente câteva minute/zi, ori de câte ori simțim că avem nevoie de un moment de respiro.

(Re)descoperim hobby-uri. Când decizi să pui stop și să faci ceva pentru tine, e posibil să (re)descoperi activități care nu doar că te relaxează, dar îți plac atât de mult încât ajungi să le introduci în rutină. De exemplu: alergatul, plimbarea sau cititul.

Dacă te-am convins să pui pauză, știi și tu că vara este momentul ideal să te detașezi. Și nu vorbim aici doar despre clasicul concediu, ci și despre viața de zi cu zi, care este la fel de importantă ca acel e-mail la care e musai să răspunzi până la finalul zilei.