Romanul fantasy Pământul iubit de zei face parte din lista titlurilor disponibile în luna septembrie în abonamentul Pauza de Citit. Te invităm să citești mai jos o recenzie scrisă de Liviu Szoke, moderatorul clubului de lectură Paladin. Dacă vrei să vezi lista completă a cărților tomnatice, intră aici.
Se spune că pe pământul iubit de zei, împăratul Chinei domnește cu binecuvântarea cerurilor și că nimeni nu-l poate doborî de pe tron atât timp cât este protejat de forțe mai presus de înțelegerea oamenilor. Însă 250 de Cai Celești pot înclina balanța puterii dacă în preajma împăratului stau regi barbari cu dorințe de preamărire, miniștri uneltitori și doamne ce plănuiesc din umbră, în timp ce pe la granițele mărețului Imperiu Kitai dau târcoale hoarde de barbari însetați de sânge, nemulțumiți de statutul lor de plătitori de tribut.
Guy Gavriel Kay nu scrie povești simple. N-a scris niciodată și nici nu cred că se va apuca la bătrânețe să scrie astfel de povești. El scrie povești puține, o dată la câțiva ani, însă când o face, ele sunt rodul a ani întregi de cercetare, documentare minuțioasă și scriere laborioasă. Dovadă stau cele câteva cărți, puține la număr, ce reprezintă adevărate fenomene editoriale și vedete incontestabile ale anului respectiv. Nu știu sigur cât de bine sunt primite de publicul larg, cred că mai degrabă se adresează unui public mai pretențios, mai select, mai atent la detalii, dornic să se adâncească zile întregi, cale de câteva sute de bune de pagini, într-o poveste de calitate.
O poveste de calitate este și Pământul iubit de zei (Under heaven), un roman amplu și ambițios, a cărui acțiune se petrece în China secolului al VIII-lea, în timpul Dinastiei Tang. Personajul principal poate fi considerat tânărul Shen Tai, fiul celebrului și viteazului general Shen Gao, mort în plină glorie. Există un obicei conform căruia fiii celui decedat trebuie să petreacă o lungă perioadă de doliu ca urmare a decesului tatălui, timp în care trebuie să cinstească, prin penitență, memoria părintelui dispărut. Iar Tai a ales să îngroape morții rămași pe câmpul de luptă la granița Imperiului Kitai cu un alt stat, în timp ce fratele său mai mare, Shen Liu, a rămas la curtea împăratului, pe post de sfetnic al noului prim-ministru.
Răsplata lui Tai e însă una pe măsură: primește cadou 250 de Cai Celești, mult superiori cailor kitailor, capabili să răstoarne balanța oricărei înfruntări ce ar implica și aruncarea cavaleriei în luptă. Însă acest cadou vine și cu un preț. Enorm. Oricine e în stare să omoare un om pentru un singur Cal Celest, darămite pentru 250. Iar când comploturile încep să se adune în număr alarmant de mare, povestea se complică și se ramifică, personajele încep să-și dezvăluie adevăratele fețe și intenții, iar însăși soarta Imperiului Kitai pare să atârne de intențiile celui care s-a trezit pe cap cu un asemenea dar.
Povestea începe greu, dar o dată ce te lași acaparat de această splendidă lume creionată de Guy Gavriel Kay, practic nu mai ai scăpare. E drept că nu m-aș fi supărat, la un moment dat, dacă ar fi fost mai scurtă, însă, la fel cum e cazul cu această scurtă cronică, mă îndoiesc că autorul ar fi reușit să aștearnă tot ce și-a propus de la bun început pe hârtie într-un număr mai restrâns de pagini. Sunt prea multe ițe, prea multe fire, prea multe personaje, fiecare cu rolul său bine definit, bine stabilit, ca să iasă o poveste de calitate într-un număr mic de pagini. Și ar fi fost tare păcat după documentări atât de minuțioase.
Bazat pe fapte reale, așa ar fi trebuit să sune un subtitlu al cărții. Autorul a citit zeci de poeme și de legende, a împletit realul cu imaginarul, a strecurat pe ici, pe colo niște legende, izbutind să imprime și un discret parfum fantasy unei povești ce ar putea fi, simplu, considerată ficțiune istorică, a aruncat în luptă figuri legendare (personajele sunt unul dintre punctele forte ale acestei povești ample și ambițioase, atât cele masculine, cât și cele feminine) din istoria zbuciumată a Chinei, iar ce-a ieșit… poate fi considerat un roman de referință al ultimului deceniu în materie de romane fantasy. Sincer, sunt tare curios (bine, curiozitatea mi-a fost trezită de ani de zile de niște prieteni binevoitori și mai nerăbdători din fire) ce lumi a mai recreat Kay în celelalte scrieri ale sale. Deocamdată, acest prim roman citit de mine este mai mult decât promițător.
Un articol de Liviu Szoke, moderatorul clubului de carte Paladin, preluat de pe blogul Paladin
