Patru noutăți tomnatice pentru copii

Unele cărți își aleg singure sezonul în care vor să fie citite, iar noutățile de la Arthur și Vlad și Cartea cu Genius au ales anotimpul toamna. Nu e de mirare de ce. Crăciunul bate la ușă, iar o listă de noutăți vine ca un cadou în avans. Iată mai jos patru titluri noi care abia așteaptă să fie răsfoite alături de o ciocolată caldă.

Noile aventuri ale lui Peter Iepurașul (publicată la Vlad și Cartea cu Genius în septembrie 2019, traducere din limba engleză de Andreea Caleman) prezintă o poveste originală scrisă de actrița și scenarista căștigătoare a premiului Oscar, Emma Thompson, bazată pe clasicele cărți ale lui Beatrix Potter. Peter a fost creat în anul 1900 însă acrița continuă povestea iepurașului de unde a lăsat-o Potter, într-un mod inedit. Ilustrațiile realizate de Eleanor Taylor se potrivesc perfect cu edițiile anterioare, iar alături de tonul cald al autoarei rezultă o poveste perfectă pentru gustul celor mici.

Stă să plouă cu chiftele (publicată la Vlad și Cartea cu Genius în august 2019, traducere din limba engleză de Vlad Zografi) scrisă de Judi Barrett și ilustrată de Ron Barrett a avut un succes uriaș încă din primul an de la lansarea din anul 1982. Generații întregi de copii au crescut cu această poveste plină de umor, imaginație și fantezie. Totul începe într-o zi obișnuită când totul se transformă într-o lume magică și…comestibilă. Mâncarea începe să pice pur și simplu din cer, de trei ori pe zi, exact cât pentru mic dejun, prânz și cină, iar locuitorii nu mai au nevoie decât de farfurii și tacâmuri.

Neadaptații magici (publicată la Editura Arthur în septembrie 2019, traducere din limba engleză de Iulia Arsintescu) de Neil Patrick Harris este primul volum dintr-o serie de patru cărți și prezintă povestea unui grup de tineri magicieni cu personalități diferite care descoperă adevăratul scop al talentelor lor, iar cu puțină magie realizează că pot schimba lucrurile instantaneu.

Ca să rămânem într-un context magic, potrivit perioadei în care ne aflăm, Pădurea fermecată (apărută la Editura Arthur, traducere din limba engleză de Andreea Columban) este primul volum al seriei Copacul depărtărilor scrise de Enid Blyton. Cartea prezintă aventura a trei frați, Beth, Frannie şi Joe, care dscoperă ceva neobișnuit în pădurea de lângă noua lor casă. Odată ce înaintează descoperă cele mai neobişnuite personaje precum domnul Barbă-Lungă, doamna Spălăceală, Moş Cratiţă, Lună-Plină și zâna Mătăsuţă. Personaje surprinzătoare, care-şi poartă magia… în buzunare!

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Interviu cu Kimberly Brubaker Bradley, autoarea romanului „Războiul care mi-a salvat viața”

Sursa foto: libnotes.missouristate.edu

Kimberly Brubaker Bradley este autoarea cărții „Războiul care mi-a salvat viața” (apărut la editura Arthur în anul 2016, tradus din limba engleză de Iulia Arsintescu), un roman istoric pentru tinerii cititori, inspirațional, amuzant și complet remarcabil. Ea ne-a povestit despre întregul proces de scriere din spatele romanului laureat cu Newbery Honor în anul 2016 și speră ca cei mici să găsească inspirație și motivație printre paginile sale.

Cum ai ales această temă pentru „Războiul care mi-a salvat viața”?

Nu am avut în minte o temă de la bun început. Am început să cercetez evacuarea copiilor britanici în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar apoi m-am gândit la un personaj pentru care imigrarea ar fi fost destul de dificilă. Pentru un copil este destul de traumatizant să fie luat de langă părinți și trimis să locuiască într-o familie străină, însă cum ar fi dacă s-ar întămpla exact opusul?

Cartea este plasată într-o perioadă din trecut însă tinerii din prezent se pot regăsi cu ușurință în personaje din carte. De ce crezi că romanul este foarte apreciat de copiii din secolul XXI?

Ada și Jamie sunt cu adevărat în pericol, iar copiii empatizează foarte mult cu situația lor și se implică emoțional. Acesta este secretul pentru care romanul are un succes enorm în prezent.

În timp ce frații fug de cruda lor mamă, încep să caute afecțiunea și figura maternă în altă persoană, iar conceptul surprinde ideea de reîntregire a familiei. Pentru tine ce înseamnă familia?

În cei 27 de ani de căsătorie am fost supusă în permanență provocărilor, iar iubirea din partea soțului și a copiilor nu are limită. Asta înseamnă o familie.

La începutul romanului, mama Adei îi interzice să părăsească apartamentul deoarece piciorul rupt ar împiedica-o să meargă și să facă lucruri normale pentru un copil însă chiar și așa, Ada a învățat să meargă contrar așteptărilor mamei ei. Ce speri să învețe copiii din determinarea Adei?

Nimeni nu este cu adevărat neputincios.

Cartea tratează unele teme pentru adulți însă a fost apreciată de publicul tânăr și de adulți deopotrivă. Cum găsești echilibrul dintre scrierea unei povești pentru copii și oferirea unei experiențe reale personajelor?

Copiii se confruntă cu lucruri grele tot timpul, iar cel mai bun cadou pe care îl pot oferi este onestitatea cu privire la micile lupte din viața lor, dar și din viața personajelor mele.

Sursa foto: libnotes.missouristate.edu

Articol tradus din: readbrightly.com

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

5 motive pentru care trebuie să-i lăsăm pe copii șă-și aleagă singuri cărțile

Sursa foto: tes.com

Timp de 18 ani într-un sistem de învățământ tradițional, o profesoară a constatat tot ceea ce făcuse greșit pentru elevii săi. Mecanismul era simplu: tema pentru acasă reprezenta citirea cu atenție a unui număr de pagini, iar ulterior se desfășurau proiecte pe care le considera foarte atractive. În tot acest timp, părerea copiilor nu a contat nicio secundă.  În urmă cu șase ani, profesoara și-a dat seama că mare parte din activitățile desfășurate la clasă nu erau realizate în scopul de a stimula interesul elevilor pentru lectură, ba din contră, alegea o variantă acceptată de sistemul de învățământ învechit. Astfel, în urma unor cursuri specializate în educarea tinerilor, au fost observate 5 modalități prin care profesorii trebuie să se raporteze la un stil de predare-învățare actual.

  1. Când îi lași pe elevi să aleagă ce vor să citească, își vor asuma singuri unele riscuri legate de lectură.

Este important să le lăsăm copiilor posibilitatea de a alege singuri dintr-o varietate de genuri. Fiind plictisiți de clasicele genuri impuse în școală, elevii au apreciat inițiativa, iar titlurile alese au fost dintr-un domeniu pe care școala nu l-ar fi impus niciodată.

  1. Dacă îi lași pe elevi să citească ce vor, cu siguranță vor citi mai mult.

Urmând principiile unui sistem de învățământ deloc prietenos cu elevii, profesoara menționa că în trecut, când lecturile erau alese cu rigurozitate de câtre profesori, rareori se întâmpla ca acestea să fie citite integral. După noua abordare pe care a aplicat-o alături de elevii săi, a observat cu mândrie că, în medie, numărul cârților citite într-un an de un elev ajungea chiar și la 100 de titluri, fiind din ce în ce mai mare de la an la an.

  1. Atunci când au libertatea de a alege ce să citească, elevii tind să se exprime mult mai bine în scris.

Libertatea de a alege să citească ce vor îi va îndrepta spre pasiunea scrisului. Dorința lor pentru scrierea creativă va fi mai accentuată, iar cel mai frecvent se vor îndrepta spre fan fiction, din dorința de a duce mai departe pasiunea pentru anumite titluri.

  1. Când aleg ce să citească, copiii chiar citesc din plăcere.

Acesta este răspunsul pe care elevii îl oferă ori de câte ori sunt întrebați de ce preferă să-și aleagă singuri cărțile. Și pentru că au dorit să susțină cu argumente clare, copiii și-au exprimat frustrarea povestind cât de neplăcut este să citească recomandările profesorilor și să completeze jurnale de lectură cu întrebări învechite care nu presupun creativitate din partea lor.

  1. Copiii devin mult mai încrezători atunci când au libertatea de a-și alege cărțile.

Nimic mai adevărat. Părinții și profesorii ar trebui să manifeste mai multă încredere în copii, în ceea ce privește lectura. Iar această precizare vine din rândul celor mici, susținută de un argument foarte simplu: adultul trebuie să aibă încredere în alegerile copilului, pentru ca mai târziu, cel mic să accepte o propunere din partea adultului.

Sursa articolului: nerdybookclub.wordpress.com

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Cărți și personaje care schimbă lumea

V-ați gândit vreodată cât de simplu pare totul în mintea unui copil? Cei mici găsesc soluții pentru tot felul de probleme, iar ideile lor chiar ar putea schimba lumea în bine. Să nu punem la îndoială niciodată motivația și dorința unui copil, ci să îi oferim și mai multă încredere prin intermediul cărților care îl inspiră. Iată mai jos patru recomandări de cărți-schimbă-lume pentru copii.

Malala, tânără câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, poate fi un model și o sursă de inspirație pentru copii, cu atât mai mult cu cât este o persoană reală, care continuă să lupte pentru lucrurile în care crede. Ea nu-și dorește bogății sau lucruri materiale, la fel ca alți copii obișnuiți. Malala își dorește lucruri mărunte pentru ea și lucruri mari pentru comunitate și pentru cei din jur: să dispară mirosul gropii de gunoi, clădiri noi pentru școli gratuite, mingi care să înlocuiască ghemele de cârpă, libertate pentru fete, pace. S-au scris și publicat mai multe cărți-documentare despre ea, pentru diferite grupe de vârstă, iar aceasta poate fi prima carte care ar trebui citită, începând cu vârsta de 5 ani, mai ales că este scrisă chiar din perspectiva ei. „Malala și creionul magic” de Malala Yousafzai a apărut la Editura Vlad și Cartea cu Genius în anul 2019 și a fost tradusă de Ioana Bâldea Constantinescu.

Peștele-curcubeu” de Marcus Pfister (a apărut la Vlad și Cartea cu Genius în 2018 și a fost tradusă de Gabriel Horațiu Decuble) este cel mai frumos din ocean. Are solzi strălucitori și este privit cu admirație de toti ceilalți pești. Dar atunci când este rugat să-și împartă frumusețea cu ei, peștele-curcubeu îi îndepărtează cu brutalitate pe cei din jur. O carte despre semnificația adevăratei frumuseți, prietenie și singurătate.

„Războiul care mi-a salvat viața” de Kimberly Brubaker Bradley (Editura Arthur, 2016, traducere de Iulia Arsintescu) o are în prim plan pe Ada, o fetiță de nouă ani care locuiește împreună cu mama sa în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În ciuda defectului fizic ce o împiedică să ducă o viață normală, dar și din cauza comportamentului nepotrivit pe care mama sa îl manifestă față de ea, Ada nu renunță la planul ei și continuă să poarte propria ei bătălie pentru a demonstra că nu e cu nimic diferită de ceilalţi.

„Noaptea despărțirii” de Jennifer A. Nielsen (roman apărut la Editura Arthur în anul 2019, tradus de Alexandru Macovei) prezintă povestea Gretei, o fată de 12 ani a cărei familii este destrămată în urma ridicării Zidului Berlinului. Împreună cu mama și fratele ei, Fritz, rămân pe partea condusă de sovietici, iar tatăl împruenă cu cel de-al doilea frate pleacă în căutarea unui loc de muncă în zona de vest. Îndemnată de gândul libertății și din dorința de a-și reuni familia, fata uită de posibilele pericole ale Războiului Rece. „Un roman istoric foarte bine construit, despre curaj, perseverență și dorința de a supraviețui. Noaptea despărțirii excelează din toate punctele de vedere.” (The Times Herald)

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Medalia Caldecott – un prestigiu oferit cărților pentru copii

Sursa foto: mazzamuseum.org

Cărțile pentru copii se bucură de premii importante, indiferent că se acordă pentru cea mai originală poveste sau pentru cele mai încântătoare ilustrații. O astfel de distincție este și medalia Caldecott care a influențat evoluția cărților pentru copii încă din anul 1937.

Premiul a fost înființat în onoarea ilustratorului englez, Randolph Caldecott. În fiecare an, Medalia e acordată de Asociația Bibliotecilor pentru Copii, o divizie a Asociației Bibliotecilor din America, iar prezența pe lista nominalizaților e, în sine, o reușită. Lista nominalizărilor la Medalia Caldecott triază, practic, cele mai interesante și mai originale cărți ilustrate pentru copii din spațiul american, salutând creativitate artiștilor care le-au imaginat.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra creațiilor pe care această medalie le recompensează, e suficient să aruncăm o privire chiar pe rafturile cu traduceri disponibile în limba română la editura Vlad și Cartea cu Genius și la Editura Arthur. Toate aceste cărți au fost traduse de nume importante, cu atenție și cu prețuire pentru text, astfel încât cititorii de toate vârstele să se poată bucura de frumusețea acestor texte foarte ingenioase.

Strega Nona, scrisă și ilustrată de Tomie dePaola, tradusă de Vlad Russo (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius în anul 2018),  prezintă o carte ca un adevărat festin, pe cât de amuzantă, pe atât de bogat și ingenios ilustrată. Strega Nona spune povestea unei vrăjitoare din Calabria care-și ia un ajutor, nemaireușind să facă față tuturor corvoadelor din gospodărie. Treburile se complică atunci când ajutorul, un băiat curios, dar nu tocmai perspicace, trage cu ochiul la vrăjile pe care le face Strega Nona și își imaginează că și el s-ar pricepe, fără probleme. Rezultatul? Un fluviu de spaghete care se revarsă peste tot satul.

O altă minunăție de carte, recompensată cu Medalia Caldecott este Regele tuturor sălbăticiunilor de Maurice Sendak (tradusă de Roxana Jeler, publicată de Editura Arthur în anul 2014), un clasic ale cărui ilustrații, realizate de un maestru recunoscut al genului, au generat o adevărată școală de artiști. Regele tuturor sălbăticiunilor invită cititorii la un plonjon în necunoscut, alături de un băiețel supărat, îmbrăcat în costumul lui de lup, care, certat de mamă pentru niște mici obrăznicii, pornește într-o călătorie fantastică spre tărâmul sălbăticiunilor, pentru a descoperi unde îl așteaptă, de fapt, iubirea, grija și căldura.

Olivia de Ian Falconer, tradusă Laura Albulescu și publicată la Editura Arthur în anul 2015, o are în centru pe deja celebra purcelușă Olivia, care, pentru că a fost un personaj de carte atât de simpatic și iubit, a ajuns și personaj de desene animate. Olivia este o purcelușă originală, creativă, rebelă și foarte inteligentă. Olivia are gusturi alese, îi place baletul, îi place la muzeul de artă modernă și la fel de mult îi place să picteze pereții de acasă, în aceeași manieră. E teribil de simpatică și de amuzantă, iar creatorul ei a făcut-o cu adevărat să iasă din pagină.

Articol preluat de pe blogul Vlad și cartea cu Genius

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Șase recomandări despre viața de școlar

pixels.com

În fiecare an, luna septembrie vine cu emoții și cu cel mai important eveniment al toamnei – începutul școlii. Pentru unii cu teamă de necunoscut, pentru alții cu dor, începutul de școală este o adevărată încercare. Pentru că ne dorim ca cei mici să retrăiască aventurile din școală alături de personajele lor preferate, venim cu șase recomandări de la Vlad și Cartea cu Genius și Editura Arthur, numai bune pentru această perioadă a anului.

Scrisă și ilustrată de Kevin Henkes, cunoscut cititorilor români pentru romanul Anul lui Billy Miler, apărut la Editura Arthur în 2017, Crizantema a fost publicată pentru prima oară în anul 1991 și face parte dintr-o serie de cărți dedicate șoriceilor, pentru care autorul pare să aibă o mare pasiune. Crizantema este unicul pui al familiei de șoricei și pornește în prima ei zi de școală cu mare bucurie: „și-a pus cea mai veselă rochiţă și a fost tare zâmbitoare‟, pregătindu-se ca pentru o mare sărbătoare. Dar copiii uneori pot fi răutăcioși, nemulțumiți și plini de prejudecăți, așa că nu contenesc cu glumele pe seama numelui Crizantemei. Citiți continuarea pe blogul Genius.

Domnișoara învățătoare e un monstru! Hmmm… Oare? Peter Brown, un alt autor cunoscut de la Editura Arthur pentru romanul Insula roboților, ne spune de această dată o poveste amuzantă despre felul în care copiii pot percepe imaginea profesorului. „Copiii care aruncă avioane de hârtie în clasă să-și ia gândul de la pauză‟, tună domnișoara Kirby, cea care îi dă fiori bietului Bobby zi de zi la școală. Și de parcă o săptămână de coșmar nu ar fi fost de ajuns, băiețelul dă nas în nas cu îngrozitoarea învățătoare și sâmbătă dimineața, în parcul în care își petrece timpul liber. Continuarea pe blogul Genius.

Rob Scotton ne face cunoștință cu cel mai strașnic cotoi. Splat, un cotoi ca un zgâmboi, face parte dintr-o întreagă serie dedicată pisicosului personaj. Pe site-ul editurii Vlad și Cartea cu Genius găsiți și un volum tematic de Crăciun peste care merită să vă aruncați un ochi. În volumul de față avem de-a face cu un text vioi care abordează într-o notă amuzantă teama ce poate însoți prima zi de școală. Dar cel mai ușor poți trece peste frici dacă le râzi în față. Asta pare și deviza lui Scotton, care desăvârșește textul cu ajutorul unor ilustrații delicioase, cu personaje a căror expresivitate amuză și înduioșează în egală măsură. Citiți mai multe pe blogul Genius.

Pentru cei mai măricei care s-au obișnuit cu viața de școlar, Jurnalul unui puști li se va potrivi ca o mănușă. O serie semnată de Jeff Kinney care descrie cu sinceritate și umor peripețiile școlarilor, cu un succes fenomenal, i-a făcut pe copii să-și lipească mâinile de cărți și să nu le mai poată dezlipi de pe ele. Alături de Greg Heffley, protagonistul seriei, nu numai că se vor distra pe cinste cu secvențe decupate din viața de zi cu zi, dar vor începe să descopere entuziasmul lecturii.

O cunoașteți  pe năzdrăvana Clementina? Cea care e tot timpul alături de prietenii ei dragi? Cea care nu reușește să stea o clipă locului și să fie atentă la lecții, de parcă ar avea furnici în pantaloni? Clementina este acea anti-eroină simpatică care dinamizează și dinamitează activitățile școlare. Un anti-model de elev, dar un model de prietenie care va ține companie în momentele în care cei mici au chef de distracție.

Să ne imaginăm cum ar fi ca cei mici să studieze într-o școală de vrăjitoare și cum ar fi să învețe în fiecare zi câte un nou truc sau o nouă formulă magică? Despre ce complicații pot apărea atunci când încerci să faci o carieră din zburatul pe o coadă de mătură și din transformarea celor din jur în broscoi, atunci volumul O vrăjitoare îngrozitoare de Jill Murphy este un manual perfect de vrăjitorie.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Cărți premiate pentru copii

Nu-i așa că altfel privești o carte premiată cu medaliile Newbery, Caldecott sau finalistă la National Book Award? Toamna aceasta venim cu patru recomandări de cărți distinse de la editurile Vlad și Cartea cu Genius și Editura Arthur pentru lectura micilor cititori. Descoperă-le mai jos:

Insula Delfinilor Albaștri este un roman pentru copii, distins cu Medalia Newbery, scris și publicat în 1960 de autorul american Scott O’Dell despre o fată de 12 ani care rămâne izolată pe o insulă pustie ani întregi. Romanul este inspirat dintr-un fapt real: o femeie a locuit singură timp de 18 ani pe insula Saint Nicholas, până când a fost descoperită de un vânător de foci și adusă pe continent. Citește continuarea pe blogul Arthur.

Julie din neamul lupilor, carte distinsă cu Medalia Newbery și finalistă la National Book Award, categoria literatură pentru copii, a fost publicată pentru prima dată în 1972 și a fost inspirată dintr-o călătorie pe care autoarea a făcut-o în Alaska pentru a studia comportamentul lupilor pentru un articol din Reader’s Digest. Până să devină din neamul lupilor, Julie a fost o fată din neamul eschimoșilor, crescută doar de tată, în tundra arctică. După moartea tatălui său, viața lui Julie se schimbă complet, ajungând mai întâi în grija unei mătuși lipsite de afecțiune și mai apoi, la doar 13 ani, într-o căsnicie lipsită de iubire. Citește o recenzie pe blogul Arthur.

Sylvester și pietricica fermecată, carte căștigătoare a Medaliei Caldecott, a fost publicată în anul 1969 și prezintă povestea măgărușului Sylvester și a pasiunii sale pentru colecționarea pietrelor. Într-o zi, găsește o piatră strălucitoare pe malul unui râu, iar aceasta îi îndeplinește o dorință care îi va schimba viața. William Steig, autor și ilustrator american, a fost fiul unor emigranți evrei originari din Lvov, Ucraina de astăzi, o familie de artiști care au alimentat și dezvoltat pasiunea pentru desen a fiului. Timp de peste 60 de ani William Steig a realizat peste 1600 de ilustrații și 117 de coperte pentru publicația The New Yorker. În jurul vârstei de 60 de ani s-a lansat în lumea cărților pentru copii, atât cu ilustrații purtând semnătura lui, dar și cu textele și personajele îndrăgite de copiii din întreaga lume.

Despre foarte puține cărți se poate spune că sunt delicioase, dar Strega Nona este o astfel de carte, un basm original scris şi ilustrat de Tomie dePaola, distins cu Mențiunea Caldecott. Strega Nona, adică Bunica Vrăjitoare, este o bătrînă care trăiește liniștită, făcându-și vrăjile zilnice, într-un orășel din Calabria. Dar cum mereu vine o vreme când și cele mai neobosite vrăjitoare au nevoie de sprijin, Strega Nona decide să angajeze un băiat care s-o ajute cu treburile casei. Așa ajunge Antonio Lunganul, un băiat harnic, dar cam greu de cap, să vadă de muncile gospodăriei. Citește continuarea pe blogul Vlad și Cartea cu Genius.

 

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Minunea” – cartea sau filmul?

După succesul bestseller-ului „Minunea”, ecranizarea volumului a avut un impact pozitiv asupra publicului. Ideea centrală a cărții a fost valorificată de actori – este important să nu excludem persoanele cu dizabilități precum protagonistul August Pullman, născut cu o deformare la nivelul feței. Tânărul actor Jacob Tremblay a jucat cu succes rolul lui August și a reușit să evidențieze adevăratele calități ale acestuia: amuzamentul, inteligența și generozitatea.

Sursa foto: editura-arthur.ro

Bătălia dintre carte și film nu a fost niciodată una corectă deoarece vizualul este cel mai dezvoltat simț și astfel are tendința să domine. Când vine vorba de cărțile pentru copii, știm că ecranizările vor fi adesea cele mai reușite. Un film bazat pe o carte pentru copii trebuie să contureze bine firul poveștii și să respecte adevărul emoțional.

„Minunea” este scrisă într-un fel în care cinematografia nu ar putea reda cu exactitate detaliile cărții. Autorul R.J.Palacio oferă o realitate pe care fiecare cititor și-o imaginează într-un mod unic, cu detalii și secvențe pe care le deslușește în felul său. Cu toate acestea, filmul a reușit să surprindă toate emoțiile resimțite în carte.

Sursa foto: bathurstcitylife.com

Iar pentru cei care încă nu au citit cartea și nici nu au văzut filmul, recomandăm să înceapă cu lectura cărții, fără vreun spoiler privind trăsăturile personajului August Pullman din film. Pe lângă povestea impresionantă, magia acestei cărți constă în experiența creării unei imagini personale a lui August, o imagine diferită pentru ficare cititor.

Articol de Maria Russo, tradus din nytimes.com

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Copiii din ziua de azi nu mai citesc ca noi, ci ca ei

Sursă unsplash.com

Vara aceasta fiica mea de aproape 11 ani a fost în două tabere, la bunica, în două concedii cu noi și într-un concediu cu tatăl ei. A avut peste tot câte o carte-două în bagaj, dar, cu excepția faptului că a terminat Cum să faci să nu citești în vacanța de vară (sugestiv, nu?), nu a acordat prea mult interes cărților, preferând să se joace afară, să lenevească și să se uite la televizor.

Pe de altă parte, într-una dintre tabere, în mai toate pozele pe care ni le trimitea coordonatoarea, o altă fetiță, cam tot de vârsta ei, apărea mereu cu o carte în mână. În prima zi, abia ajunsă acolo: cartea. În zilele următoare, seara: cartea. Mă tot chinuiam din poze să-mi dau seama ce carte e de a atras-o așa de mult că nu mai putea s-o lase din mână, dar nu am reușit. Am recunoscut doar coperta unei cărți de la Arthur, din colecția Red Adventure, dar cam atât. După câteva zile, am îndrăznit și am întrebat pe grupul de părinți, cu gândul că i-o cumpăr și eu fiică-mii, poate-poate îi stârnește dragul de citit.

Acum, să nu mă înțelegeți greșit. Fiica mea a crescut printre cărți, eu sunt o cititoare avidă iar în casă avem cinci biblioteci ticsite. Citește, asimilează ce citește și îi plac toate personajele. A citit cu aceeași răbdare și Colț Alb, ediția originală, dar și cărți precum Jurnalul unei puștoaice. Însă nu are aceeași pasiune și nerăbdare de a citi CA MINE.

Și cred că aici e problema când părinții se plâng că copiii din ziua de azi nu mai citesc. De fapt, ce vrem să spunem e că ei nu mai citesc CA NOI.

Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să privim un pic la motivele pentru care citeam noi în copilărie. Cititul era forma supremă de entertainment. Nu exista altceva. Citeam tot ce ne cădea în mâini, majoritatea cărți care nu erau musai scrise pentru copii, dar care, cumva, ajunseseră în mâinile noastre. Eu citeam foiletoanele cu haiduci din ziare și romanele cu descrieri cât mai lungi și înșiruiri plictisitoare de obiecte. Iubeam romanele lui Jules Verne, dar și pe cele românești cu pionieri. Am o prietenă care nu avea altceva în bibliotecă decât clasici francezi și ruși. A crescut cu Zola și cu Dostoievski și tot pe ei îi recitește în continuare.

În ziua de azi, cititul trebuie să stea la coadă după televizor, tabletă, telefon, jocuri video, internet. Nu mai e forma supremă de entertainment. Dar cu toate astea, copiii citesc. Ni se pare nouă că nu mai citesc, pentru că nu fac DOAR asta, însă citesc. Partea mai dificilă, însă, în tot acest noian nesfârșit de cărți, e să găsești ceva care să le placă. Ei nu mai iau la întâmplare o carte de pe rafturile bibliotecii părinților și se apucă s-o citească să vadă despre ce e vorba – pentru că desigur nu exista sinopsis pe ultima copertă și nici recenzie pe Goodreads pe vreme noastră – ci își aleg cărțile în funcție de ceea ce citesc colegii, ce mai e la modă, ce tip de acțiune le place (aventură, fantasy, thriller, detectivistic, cu animale, călătorii în timp, distopii, romane moderne, benzi desenate) și ce e mai aproape de sufletul lor.

Copiii din ziua de azi își doresc să se identifice mai mult cu personajele și poate de aceea serii precum Jurnalul unui puști au ajuns să aibă asemenea succes. Cum să nu-ți placă de un personaj nesigur, puțin bleguț, care face numai boacăne în drumul lui spre maturizare? Păi așa se simt și ei!

Dacă vă doriți să aveți copii care să citească, e simplu: puneți-le la dispoziție cărți. Multe cărți. Să aibă opțiunea de a alege ce vor să citească, de a decide singuri ce anume le place și ce nu. Și lăsați-i în pace în ritmul lor. Lăsați-i să citească așa cum vor ei și când vor ei, îndrumându-i mereu din umbră și având răbdare și convingerea că vor ajunge să iubească cititul la fel de mult ca voi.

Și P.S. În copilăria mică, sora mea nu citea cărți cu aceeași pasiune ca mine. Ca s-o spunem pe-a dreaptă, nu citea mai deloc. Și detesta faptul că eu stăteam acolo și râdeam de una singură, scufundată total în lectură, de nu mai auzeam nimic în jur. Și ghici cine e acum absolventă de litere, fostă olimpică națională, traducătoare de cărți și o avidă cititoare?

Un articol de Laura Frunză

Cititoare, blogger, corporatistă și mamă

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Imaginația – prima „ecranizare” a cărților pentru copii

Decizia este una destul de grea atunci când cei mici au de ales între carte sau film. Nu este obligatoriu să alegem între cele două opțiuni, ci doar să le luăm pe rând. Apariția cinematografică a unei cărți va atrage adeseori publicul mai mult decât cartea care a stat la bază. Copiii nu fac excepție și abia așteaptă să își urmărească eroii preferați în film. Înainte de a alege ecranizarea, cei mici trebuie să știe că un film poate pierde detalii importante legate de personaje sau acțiune, iar lectura dinaintea filmului îi va ajuta să observe plusuri sau minusuri ale celor două opțiuni. Să nu uităm că lectura este prima „ecranizare” a cărții și este diferită de la persoană la persoană deoarece fiecare își imaginează diferit personajele și acțiunea din carte.

Și pentru că este vacanță și avem mai mult timp liber, venim cu recomandarea a patru cărți ecranizate pentru copii.

Jumanji de Chris Van Allsburg este o carte recomandată copiilor cu vârste de peste 6 ani și prezintă povestea a doi frați, Judy și Peter care descoperă un joc misterios chiar în sufrageria lor. Ignorând regulile jocului, cei doi copii sunt transpuși într-o junglă adevărată în care trebuie să supraviețuiască printre animalele sălbatice. Ultima ecranizare a cărții a apărut în anul 2017, iar povestea diferă de cea din carte, însă vă veți bucura de o comedie fantastică și plină de aventură.

Seria Peppa Pig este un fenomen printre copiii cu vârste cuprinse între doi și cinci ani. Purcelușa Peppa Pig este personajul principal și împreună cu familia și prietenii ei prezintă situații din viața unui copil și abordează teme specifice vârstei precum primul dințișor căzut, prima pereche de ochelari, cărticele în care sunt ilustrate cifrele, alfabetul și formele geometrice. În ceea ce privește ecranizarea, serialul despre Peppa Pig are un mare succes în rândul copiilor, iar temele abordate sunt mult mai diverse.

Povestea lui Peter Iepurașul scrisă de Beatrix Potter a stat la baza filmului de acțiune animat cu același nume. Peter, cele trei surori ale lui, Flopsy, Mopsy și Codiță Pufoasă, împreună cu verișorul Benjamin își păstrează obiceiul de a-i invada grădina domnului McGregor. Când iepurii pun stăpânire pe teritoriul lor din grădină, o rudă a lui McGregor vine și le strică planurile. Însă atunci când toate aventurile iepurești sunt presărate cu un strop de iubire, lucrurile nu au cum să meargă rău.

Minunea scrisă de R.J. Palacio se bucură de o mulțime de premii și o popularitate crescută în rândul adolescenților, iar filmul cu același nume prezintă lecții prețioase despre prietenie, bullying, familie și empatie. Personajul principal, August Pullman, este un băiețel de 10 ani care s-a născut cu o deficiență la nivelul feței. Pentru a fi ferit de eventualele critici ale lumii, August a fost educat de mama sa acasă, până în clasa a cincea când a decis că este momentul să meargă la școală. Curajul, bunătatea și integrarea sunt principii puternic evidențiate, iar filmul este ideal pentru o seară în familie.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară: