„Numără stelele: O poveste din Copenhaga” – roman distins cu Medalia Newbery

Într-o notă dominată de curaj, altruism, unde lumea este stăpânită de frică, Lois Lowry surprinde în romanul Numără stelele: O poveste din Copenhaga momentul în care ritmul vieții simple a două familii – Johansen și Rosen – este întrerupt de zgomotul soldaților germani prin oraș. Cu ținuta impunătoare, aceștia stârnesc groaza la fiecare colț de stradă în timp ce caută familiile de evrei pentru a le deporta.

Între anii 1940–1945, Danemarca a fost ocupată de Germania nazistă. Suedia, ca stat neutru și liber, a ajutat la salvarea a aproximativ 7 000 de evrei danezi care urmau să fie deportați în lagărele naziste.

Annemarie Johansen, o fată de zece ani, e elevă, fiică, soră și prietenă. Are teme de făcut, o familie iubitoare care se chinuie să găsească hrană în penuria cauzată de război, o soră de cinci ani – Kirsti – și o prietenă foarte bună – Ellen Rosen. Cu toate lipsurile, fetele nu-și pierd spiritul ludic, iar seara poveștile însuflețesc casa.

„Este mult mai ușor să fii curajos dacă nu știi totul“ este o frază esențială în carte. Părinții fetelor nu le divulgă fetelor adevărata gravitate a situației. Inocența lor și dragostea pentru celălalt le conduc acțiunile.

În 1943, când autoritățile vin în căutarea familiei Rosen, ei știu ce au de făcut, oricât de riscant ar fi, oricât ar fi frica de mare: să facă orice pentru a-și salva prietenii evrei. Din acel moment teama și curajul se confundă, iar personajele acționează din umanitate.

Detaliile cu care Lois Lowry construiește cele mai tensionate scene cresc suspansul și-ți fac pielea de găină. Inspirate din istoria reală, soluțiile găsite de personaje – fuga cu bărcile pescarilor, păcălirea mirosului câinilor cu batista îmbibată într-un praf special – sunt semnul hotărârii de a face puțină dreptate într-un context dominat de istoria mare și răul generat de ea.

Numără stelele: O poveste din Copenhaga ne arată încă o dată că în vremurile crunte ale războiului, în care lupta pentru supraviețuire e principala grijă, prietenia, dragostea, speranța sunt „armele“ care pot salva umanitatea.

O recenzie de Alina Ioan

Pippi Șosețica – o fetiță care a influențat lumea întreagă

Cu părul roşu ca morcovul, strâns în două cozi ţepene, pistruiată şi cu gura până la urechi, cu ciorapi desperecheaţi şi cu pantofi în care ar putea încăpea încă o pereche de picioare, fetiţa de nouă ani e o apariţie remarcabilă. Au trecut mai bine de 75 de ani de la debutul ei, însă Pippi continuă să cucerească inimile copiilor de generații întregi.

Personajul creat după al Doilea Război Mondial, într-o lume distrusă, a adus speranță multor copii și adulți și continuă să fie și astăzi o sursă de inspirație. Întotdeauna avem nevoie de încurajare, iar personajele cărților prind viață odată ce le permiți să își facă culcuș într-un colț al inimii tale. Mai ales în zilele noastre, toți avem nevoie de o prietenă de nădejde cum este Pippilotta a lu’ Efraim.

O regăsim pretutindeni ca un simbol cultural, în fotografii ale celebrităților, sub formă de tatuaj, în picturi grafitti, reprezentând puterea feminină, rezistența, bunătatea, dreptatea și acceptarea. Iată și o declarație – din emisiunea americană TODAY – a lui Michelle Obama, soția fostului președinte american, Barack Obama, care a descris-o ca fiind prima carte de care s-a îndrăgostit în viața ei: „Am fost fascinată de această fetiță puternică care era centrul tuturor lucrurilor. Și era cumva aproape magică. Adică era mai puternică și mai vânjoasă decât oricine. Avea puteri supraomenești.“

Primele cărți cu Pippi au fost publicate între 1945 și 1948, urmate de o mulțime de cărți ilustrate și adaptări, vândute în peste 65 de milioane de exemplare în întreaga lume.

Au existat tot felul de ecranizări ale cărților cu Pippi, dar cea mai recentă, care este în lucru, este o decizie de colaborare dintre STUDIOCANAL, Heyday Films și Compania Astrid Lindgren care pregătesc un nou film cu Pippi Șosețica. Cele două studiouri au colaborat cu succes și la filmele Paddington 1 & 2.

Regizorul David Heyman spune că „Pippi a sprijinit și inspirat familii de pretutindeni prin forța ei vitală, prin tăria de caracter și bucuria ei nestăvilită de a trăi. Cărțile lui Astrid Lindgren au fost traduse pe tot globul de-a lungul anilor – un testament al viziunii ei pe care suntem hotărâți să îl onorăm printr-un nou film“.

Curiozități despre Astrid Lindgren

Bineînțeles, când ne gândim la Pippi Șosețica, ne gândim la Astrid Lindgren. Caracterul ei este foarte asemănător cu cel al personajului. De-a lungul vieții, Astrid Lindgren s-a opus vehement nedreptății și opresiunii. Pe lângă cariera de scriitoare, este cunoscută drept unul dintre cei mai importanți formatori de opinie. Cuvintele ei au avut un rol semnificativ când a fost înlăturat de la conducere un guvern și a mai influențat, direct și indirect, anumite legi suedeze care au fost adoptate. La aniversarea ei de optzeci de ani, a primit drept cadou o nouă lege a drepturilor animalelor, cunoscută sub numele de „Lex Lindgren“.

Și să nu uităm părerea autoarei despre cum ar arăta o copilărie fără cărți: „Asta nu se poate numi copilărie. E ca și cum ai fi dat afară dintr-un loc fermecat unde îți este permis să mergi și unde ai găsi cea mai prețioasă formă de a te bucura.“

Dacă plănuiești să dai vreo petrecere în cinstea ei (și dacă te descurci un pic cu limba engleză, dar nu musai), găsești aici mai multe activități, imagini de printat și decupat sau indicații despre cum să-ți confecționezi un costum ca al lui Pippi și chiar un poster ca să ți-l pui pe perete.

Un text de Felicia Irimia