10 cărți de citit în așteptarea Moșului

În mai puțin de o lună,  ne pregătim ceaiuri peste ceaiuri sau ciocolată caldă, după preferință, ne punem un pulover crăciunesc și ne bucurăm de cele mai liniștite zile din an. Mai ales acum mai mult ca niciodată merităm un final de an tihnit. 😊

Sursă unsplash.com

Azi, de 1 decembrie, ți-am pregătit o listă de 10 cărți de care să te bucuri în așteptarea Moșului. Și cum e o zi specială, o parte dintre ele sunt scrise de unii dintre cei mai îndrăgiți autori români contemporani.

  1. Povestiri de pe Calea Moșilor, Adina Popescu

24 de povestiri: un oraș, un cartier, o viață de om și fragmente de istorie trăită, într-o carte de neratat a literaturii române contemporane

Calea Moșilor nu este centrul lumii, Calea Moșilor este lumea întreagă. Adina e la grădiniță când se mută aici, cu părinții, și cartierul e nou-nouț și frumos. Trăiește în epoca de aur, are o coliță de la Filatelia cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, iar Elena Ceaușescu este ca o mamă pe care o vede doar la televizor. Atât doar că nu are voie să povestească ce vorbesc părinții acasă despre ei. Noroc că viața adevărată e în altă parte, e în plăcile cu povești, în joacă, în ritualul de seară al clătitelor – două goale, două cu zahăr și două cu gem.

Odată cu epoca de aur se încheie și copilăria; trecerea la adolescență se suprapune peste anii tranziției, când sucurile la dozator iau locul Brifcorului și surprizele de la Turbo sunt mai bine văzute decât toate timbrele la un loc. Tot ce era înainte important pare să devină, încet-încet, de tristă amintire. Mai puțin amintirile, care, în jocul de oglinzi al nostalgiei și autoironiei, deschid către o nouă lume, poate mai bună.

2. Minunatul prezent, Tim Tharp (traducere din limba engleză Ruxandra Gogu)

Sigur îl știți pe băiatul ăsta – Sutter Kelly, tipul super-amuzant care e mereu sufletul petrecerii, alături de paharul lui plin cu whiski și 7UP. Sigur, poate nu-i cel mai strălucit elev de liceu, și mai e puțin până la absolvire, dar ce contează, e bun și colegiul din oraș, la fel și slujba de vânzător la un magazin de haine bărbătești. Și poate că nu nici cel mai atent iubit pe care îl poate avea o fată precum timida Aimee, dar când asculți Dean Martin și râzi cu lacrimi la toate poveștile lui, parcă totul e bine. Și chiar este – pe moment -, dar cum vor sta lucrurile mai târziu? Asta se întreabă tot mai mulți oameni din jurul lui Sutter.

Mai mult decât orice, Minunatul prezent este o carte care te face să te gândești mai atent atât la viitor, cât și la modul în care propriul comportament îi afectează pe oamenii din jurul tău.

3. Cele douăsprezece prințese dansatoare, Maria Surducan

Douăsprezece fiice de împărat strică noapte de noapte douăsprezece perechi de conduri de aur. Disperat, tatăl lor făgăduiește că-i va da o prințesă de soție celui care va lămuri misterul. Și astfel, zece prinți stau de strajă zece nopți la rând și dispar fără urmă. 

În dimineața celei de-a unsprezecea zile, un tânăr cu capul în nori bate la poarta castelului… 

4. Vacanța lui Nor, Ileana Surducan, Maria Surducan

Of și vai, ce soartă crudă! A venit vacanța mare, dar pentru bietul Nor e un adevărat dezastru. În loc să-l lase să se joace liniștit pe calculator, părinții îl duc la bunici, într-un sat uitat de lume. Fără calculator și fără încărcător la consolă! Ce poate fi mai rău? Bunicul crește nori și vrea să-l învețe și pe Nor să aibă grijă de ei. Plicticoasă treabă… norii plăpânzi și pufoși se topesc la soare și nici nu-l ascultă deloc. Din fericire, Nor îi va întâlni pe Skai, paznicul scaieților, și pe Laci, cavalerul înaripat. Iar împreună vor avea de înfruntat pericole mai ceva decât în orice joc pe calculator. Pentru că în pădure trăiește un… zmeu ADEVĂRAT!

O bandă desenată cum n-ați mai văzut, cu balauri, zmei, solomonari și copii înzestrați cu puteri magice.

5. HoARTiu Mălăele, Horațiu Mălăele

Citiți bine titlul acestei cărți: HoARTiu Mălăele. Citiți cu mare atenție. Nu este doar un joc de cuvinte, este esența acestei cărți. Un mod sclipitor și ludic prin care autorul îi face cu ochiul cititorului și îl pregătește pentru ce va urma. 

Volumul însumează multiplele forme de artă prin care Horațiu Mălăele a ales să se exprime: caricatură, desen, pastel, proză, poezie…. autoportret în cuvinte și tuse de creion.

6. Singur printre mârlani, Florin Bican

Lumea mârlanilor e stăpânită de brutalitate și de o violență dusă-n derizoriu. Rațiunea o ia razna, rămâne lipsită de busolă, afectele își pierd măsura – ori se atrofiază, ori devin turbate. Efectul este un râs sardonic și necruțător.

Finlandeza Haaricleea ajunge în România, unde se simte ca în Parnas când inhalează noxe. Datorită talentului de a împărți lovituri de lopată, primește un post de dresoare de băieți nărăvași. Sunt făcute experimente cu arsenic, care demonstrează că diferența dintre om și animal e „de ordin minimal”. Unii părinți se transformă în moroi.

7. Singur în ținutul ghețurilor. Cea mai tulburătoare poveste de supraviețuire din istoria explorărilor, David Roberts (traducere din engleză și note de Laura Ciobanu)

În ianuarie 1913, rămas fără tovarășii săi de expediție, înfometat, slăbit și fără mijloace de comunicare cu lumea exterioară, Douglas Mawson încearcă să se întoarcă din inima pustietății polare la baza Expediției Antarctice Australasiatice. Mai are de parcurs 150 de kilometri – calvarul său este, așadar, departe de final. Cu sacrificii inimaginabile, Mawson reușește să-și ducă la capăt misiunea de cercetare pe Continentul Alb. Minuțios documentată, cartea lui David Roberts relatează această poveste de supraviețuire, una dintre cele mai impresionante trăite vreodată.

8. Frica în Occident. Secolele XIV – XVIII. O cetate asediată, Jean Delumeau (traducere din franceză, postfață și note de Modest Morariu)

Frica în Occident este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale istoricului Jean Delumeau, ilustru reprezentant al valului de specialiști în istoria mentalităților pe care Școala franceză l-a produs. Cu un vast câmp de observație – istoric, bineînțeles, dar și economic, sociologic, psihanalitic, psihologic și antropologic –, autorul creează fresca unei Europe traumatizate de ciumă, războaie, dispute religioase și permanenta nesiguranță.

Delumeau analizează fricile colective ale societăților occidentale din perioada cuprinsă între secolele al XIV-lea și al XVIII lea, încercând să răspundă la o simplă întrebare: cui îi e frică și de ce anume? Este recreată convingător și argumentat atmosfera acestor veacuri în care psihozele colective sunt declanșate nu doar de catastrofe, ci și de lucrarea agenților lui Satan: vrăjitorii, evreii, turcii, femeile.

9. Vin de păpădie | serie de autor, Ray Bradbury (traducere din limba engleză de Oana Clapa)

Verile din Greentown înseamnă pentru doi frați, încă puști, experiențe ce-i vor schimba pentru totdeauna. Înghețata de vanilie și vinul de păpădie au devenit deja ritualuri estivale, dar în vara anului 1928 ei încearcă și gustul amar al morții, fragilitatea fericirii și ireversibilitatea timpului. Orășelul, pe care credeau că-l cunosc atât de bine, le dezvăluie și alte secrete. Iar unele dintre ele sunt desprinse dintr-un univers fantastic.

10. Marea de fier, China Miéville (traducere din limba engleză de Iulia Anania)

Sham Yes ap Soorap este asistent medical la bordul cârtițierei Medes. Lumea post-apocaliptică în care el trăiește este practic o mare de fier – în toate direcțiile, se întinde o infinitate de căi ferate încrucișate, linii paralele, comutatoare și sensuri giratorii –, iar solul de sub șine este ostil și din el țâșnesc creaturi feroce și uriașe. Atras de farmecul desuet al obiectelor din alte vremuri sau lumi, Sham este intrigat de misterul unei anumite șine de cale ferată și, în goana roților pe șine, el descoperă că vânătoarea unei cârtițe gigantice poate deveni o filosofie de viață.

De ce cititul este mai educativ decât TV-ul

woman covering her face with white book
Sursă unsplash.com

Tehnologia media a evoluat enorm și, odată cu ea, cresc și opțiunile noastre de conținut educativ. Totuși, prin TV  și filme în general ni-l însușim într-un mod pasiv, spre deosebire de cărți, unde depunem mai mult efort. De aceea, cititul e mult mai educativ decât uitatul la TV sau filme.

În timp ce creierul uman procesează ușor informația vizuală, totuși, nu putem ignora pasivitatea asociată cu televizorul. Haideți să ne gândim, de exemplu, la toate dățile în care ne uităm la un ecran fără să procesăm cu adevărat conținutul. Aceste distrageri nu sunt anormale când vine vorba de materialele video. De ce: în primul rând, nivelul de interacțiune e foarte scăzut și nu se compară cu citiul unei cărți, unde e nevoie să ne implicăm conștient și să ne folosim imaginația în același timp. Prin urmare, eliminăm pasivitatea și interiorizăm informația într-un mod activ.

Mai mult, lecturarea implică abilități auditive, olfactive și imaginative, în timp ce uitatul la TV sau filme o presupune doar pe cea vizuală. Studiile au arătat că pe măsură ce implicăm sistemul nervos în procesarea unui conținut, avem șanse mai mari să reținem informația respectivă. Prin urmare, studenții sau elevii care aleg cărțile rețin mai bine datele și au note mai bune față de cei care preferă conținutul video.

În ultimul rând, ecranele le distrag atenția studenților. De exemplu, televizorul le oferă opțiuni multiple de conținut pe canale diferite. Chiar dacă sunt educative, studentul ajunge să fie copleșit de avalanșa informațiilor. Această abundență îi reduce productivitatea și îi îngreunează capacitatea de concentrare, necesară pentru înțelegerea conținutului educativ. Pe de altă parte, studenții care citesc au o singură opțiune. Chiar dacă sunt tentați să sară peste anumite capitole, totuși, nu sunt bombardați de alte alegeri, cum se întâmplă la conținutul video.

Articol preluat și adaptat de pe medium.com.

Cum să citești mai mult în perioada de distanțare socială

How to read more in lockdown
Mica Murphy/Penguin

Știi că ți-ar fi mult mai benefic să oprești notificările și să evadezi, în schimb, într-o carte, dar ți-e greu să te concentrezi. Fii fără grijă, și noi simțim la fel. Iată ce a funcționat pentru noi și s-ar putea să funcționeze și pentru tine.

În această perioadă apare una dintre cele mai crude ironii ale distanțării sociale. De exemplu, timpul pe care îl petreceam de obicei cu prietenii este acum acaparat 24 de ore din 24 de știri și postări extrem de stresante și supărătoare. Autorii de la Penguin.co.uk ne prezintă câteva abordări care pe ei i-au ajutat în ultima săptămână să-și creeze timp și spațiu pentru deconectare de la realitate și evadare în cărți.

Citește (în continuare) în drum spre muncă

Un mic avantaj al izolării vine din faptul că nu mai e nevoie să te deplasezi spre locul de muncă. Totuși, dacă ești la fel ca mine, probabil îți luai mare pare din porția de lectură citind în tren. Sugestia este, prin urmare, cât se poate de simplă: în cele 40 de minute, cât dura să te deplasezi spre locul de muncă, stai pe canapea (sau, de ce nu, chiar în pat) și citește. Poate fi dificil dacă ai copii mici acasă, dar dacă ești suficient de norocos încât să-ți permiți acest lux, cititul imediat cum te trezești poate fi o metodă extraordinară să-ți începi ziua. –Sam Parker

Creează-ți spațiul ideal pentru citit

Una e să-ți găsești timp pentru citit, alta e să-ți creezi spațiul. Poate fi dificil să te concentrezi pe o carte la masa din bucătărie sau în timp ce copiii aleargă în jurul tău, sau poate te deranjează lumina. Indiferent care e cauza, găsește-ți un loc doar al tău, special pentru lectură, fără să fie nevoie să te ridici întruna sau să te tot muți. Ia-ți și un pahar mare cu apă lângă. Dacă împarți casa cu familia, colegii de apartament sau cu partenerul, roagă-i politicos să te lase în pace pentru o perioadă sau, și mai bine, invită-i și pe ei să citească. Cititul în familie sau cu partenerul ajută la concentrare. Plus că puțină liniște nu face rău nimănui, mai ales dacă locuiți într-un spațiu îngust. – Stephen Carlick

(Re)organizează-ți biblioteca

În autoizolarea din weekendul trecut, am reușit în sfârșit să fac ordine în teancul de cărți care-mi ocupa apartamentul și mi-am „instalat” noul raft. Sună ca o muncă dificilă, dar de fapt a fost terapeutică. Noua bibliotecă, aranjată pe culori, e foarte plăcută la vedere, plus că am avut ocazia să redescopăr cărți de care uitasem. De la favoritele din copilărie până la cărți împrumutate de la prieteni, m-am entuziasmat citind descrierile și am devenit ușor  nostalgică. Dacă ai nevoie să-ți retrezești pasiunea pentru citit, îți recomand să dedici timp comorilor literare pe care le ai deja în bibliotecă. Teancul de TBR va fi uriaș. – Francesca Pymm

Implică întreaga familie

Dacă ai copii, să citești în sfârșit cărțile pe care le ai de ceva timp pe listă rămâne în continuare un vis îndepărtat. Cu toate acestea, există și alte metode distractive prin care să incluzi cuvântul scris în rutina zilnică. Primul, începe un club de lectură. Alege un nume amuzant, o dată, o zi și nu uita de gustări. Din experiența mea, copiii mici vorbesc vrute și nevrute despre coperta unei cărți, mai mult decât ți-ai putea imagina, iar adolescenții (dacă insiști puțin) se vor bucura să discute despre teme mai profunde descoperite prin citit. Momentul perfect să luați o pauză de la ecrane.

Al doilea sfat: cititul înainte de culcare. Ascunde cartea pe care micuțul tău ți-a cerut să o citești seară de seară în ultima lună și citește-i, în schimb, una dintre favoritele tale, eventual un clasic pentru copii de care ți-ai dorit să te reapuci.

În al treilea rând și ultimul sfat este să-ți amintești noua superputere pe care ai dobândit-o de când ești părinte: multitasking! În timp ce copiii se joacă sau gătești cina, sau faci baie, asigură-te că ai telefonul încărcat cu o serie de audiobooks. Poate, până la urmă, lista de lecturi nu mai rămâne doar un vis frumos. –Sarah McKenna

Citește ce-ți place, indiferent de gen

Poate sună ciudat, dar să citim ce ne place e foarte important în vremurile bizare pe care le trăim. Gândul că trebuie să citești o carte anume, indiferent că e vorba despre vâlva din jurul ei sau pentru că ți-ai setat un obiectiv, poate să se transforme ușor într-unul de eșec dacă nu reușești să treci de primele pagini. Așa că dacă ai început o carte și nu-ți place, las-o și citește altceva. Dacă ce citești îți provoacă anxietate din cauza contextului mondial, renunță pe moment și găsește ceva diferit. Și dacă nici lectura nouă nu-ți captează atenția, întoarce-te la cartea favorită, deja testată, sau la autorul preferat – nu e nicio rușine. De fapt, ai mai mult de câștigat de la o carte pe care o iubești, care îți oferă o stare de confort și bucurie. Încetează să mai pui presiune pe ce trebuie să citești și-ți garantez că vei găsi lectura care să-ți capteze atenția. –Sarah Shaffi

Pune telefonul deoparte

Un avantaj al izolării e tendința de a fi mai mult în contact cu prietenii și familia. Nu poți să te deplasezi? Sun-o pe mama! Niciun plan? Video call cu prietenii! Odată cu știrile constante, vin conversațiile constante pe Whatsapp și alte chaturi. Dar când citesc, prefer să-mi țin telefonul la distanță. Ca să mă deconectez total – și să citesc neîntrerupt un capitol întreg – mă asigur că nu sunt distrasă de șoaptele telefonului care îmi spun constant să verific ce mai e nou.. – Stephanie Tait

Citește fără să fii distras

Ești în cel mai confortabil fotoliu. Într-o mână ții o cană caldă cu ceai, iar în cealaltă cartea pe care abia așteptai să o începi. Pare momentul ideal pentru citit, dar oricât de mult te-ai autoizola, nimic nu-ți poate opri mintea să hoinărească.

Dacă, la fel ca mine, ți-e foarte greu să te detașezi și să te concentrezi, atunci iată sfatul meu extrem, dar eficient. Citește 5 minute înainte să iei telefonul sau telecomanda. E posibil să nu-ți amintești ce ai citit (nu contează, poți să recitești paginile mai târziu), dar îți va stimula mintea să se deconecteze treptat de la zgomotul interior. Odată ce ți-ai intrat în ritm, o să dai pagină după pagină și o să evadezi în poveste – momentul perfect de tihnă al tuturor șoarecilor de bibliotecă. –Sarah McKenna

Ține evidența lecturilor

Fără rutina zilnică a cititului în autobuz, mi-am dat seama că sunt absorbită de amalgamul știrilor, în loc să mă concentrez pe o carte. Asta se întâmpla în prima săptămână de distanțare socială. Ce m-a motivat a fost un jurnal al cărților citite: un carnețel cu detalii despre ce am citit și când. Îl am de la începutul anului, voiam să-mi îmbunătățesc memoria ca să nu mai uit ce citesc. M-am ținut de el, iar acum carnețelul are o nouă rezonanță în circumstanțele bizare. A devenit, mai degrabă, un jurnal al acestor vremuri fără precedent. – Alice Vincent

Articol preluat și tradus de pe penguin.co.uk.

De ce e important să citim în izolare

person holding string lights on opened book

Credits Nong Vang pe Unsplash

Avem nevoie de echilibru psihic, mai ales într-un haos instalat pe nepusă masă ca-n cele mai sumbre distopii. S-a gândit cineva acum o lună că Bucureștiul va arăta ca Galaadul din Povestea slujitoarei (P.S. Poți comanda continuarea cu 30% reducere)? Din fericire (sau nefericire), tot ce avem de făcut este să stăm izolați. Dar cum gestionăm anxietatea și alte stări negative pe care poate nici nu știam că le avem până acum? Una dintre metode: prin citit. Iată de ce:

  1. Cititul ne ajută să ne „antrenăm” creierul

Citești și nu știi pe unde a trecut timpul, uneori îți iei notițe, alteori îți pui întrebări, ba chiar devii puțin furios pe autor fiindcă n-a explicat o idee suficient de clar. Ți se întâmplă mai ales când citești nonficțiune – o carte bazată pe studii, date și experimente sociale. Cititul cu scopul de a înțelege mai bine lumea înconjurătoare, prin analiză, observație și gândire critică ne stimulează creierul. Ba chiar, cercetătorii de la Universitatea Stanford au arătat că aceste texte ne dezvoltă funcțiile cognitive.

2. Prin lectură ne „exersăm” omenia

Se spune că, citind ficțiune, ajungem să înțelegem mai bine comportamentul uman, prin simularea diverselor contexte sociale din viața de zi cu zi. De exemplu, eu (autorul acestui text) pot să-l judec inițial pe morocănosul Ove (din cartea Un bărbat pe nume Ove, Fredrick Backman), care încearcă să se sinucidă prin diverse metode. Dar, după ce parcurg firul narativ și aflu mai multe despre viața lui Ove, încerc să-i înțeleg singurătatea și durerea pricinuită de moartea soției, singura care i-a acceptat comportamentul dificil. Spoiler alert! Ove nu se sinucide, ba chiar arată bunătate și își face mulți prieteni, de-asta cititorii ajung să-l placă mult, mult până la final. Rolul minunat al ficțiunii este, așadar, acela că ne duce în lumi în care ne putem „exersa” omenia. Plângem, râdem, înjurăm, regretăm, iubim. Și asta doar stând pe canapea, sub păturică. Nu e grozav? 🙂

3. Cititul ne îmbogățește imaginația

Harry Potter, Narnia, Asimov, Flori pentru Algernon – o înșiruire de cuvinte din popularele lumi fantasy și SF. Și astea sunt doar un procent de 0,0000001 din multitudinea cărților scrise de-a lungul timpului. Și ce e și mai frumos – unele dintre ele au fost și ecranizate. Dacă le-ai citit, nu te grăbi totuși să vezi filmele. Creează-ți propriul film în minte în timp ce citești, s-ar putea chiar să visezi mai frumos la noapte. Ulterior, compară-ți filmul cu ecranizarea oficială și vezi cine a avut imaginația mai bogată. S-ar putea să-ți placă mai mult varianta ta.

4. Lectura este terapie gratuită (sau mai ieftină)

Cititul este o metodă grozavă de a ne conecta la noi înșine, indiferent că citim psihologie, ficțiune, nonficțiune sau poezie. De fapt, nici nu e nevoie să cauți cărți specializate, ci doar să stai un moment cu tine, să încerci să-ți înțelegi starea și să vizitezi o librărie. Virtual, bineînțeles. Printr-o introspecție onestă, dar onestă îți poți crea propriul teanc de terapie, la un preț mai mic față de ședința propriu-zisă. Sau, dacă practici terapia, în completarea ei.

5. Avem nevoie de happy end

Acum mai mult ca oricând avem nevoie de happy end. Aici s-ar putea să fie mai dificil de găsit lectura potrivită. Cum știi dacă o carte are final fericit din moment ce nu ai citit-o, nu? O soluție: un search pe google după cuvintele cărți cu final fericit sau recomandări de la prietenii cititori de încredere. În ciuda greutăților, toți ne dorim un final fericit, asta e sigur. Iar cărțile pot fi prieteni de nădejde în păstrarea echilibrului psihic. Alternat cu sesiuni de yoga și meditație sau alte metode, s-ar putea ca cititul chiar să funcționeze. Încearcă. 🙂

De ce este important să punem pauză din când în când

E important să ne luăm un timp pentru noi din când în când. Să ne detașăm de task-uri pentru o vreme, de grijile mărunte, poate chiar și de telefonul care ne notifică la infinit.

Imaginează-ți un hamac într-o poiană la baza munților, cu răcoarea pe piele și vântul adiind ușor. Nu e frig, nici cald, e fix temperatura de care aveai nevoie. Și, cel mai important, ți-ai închis telefonul. Gata cu e-mailurile, gata cu facebook, gata cu aplicația care îți spune când să mergi la somn ca să dormi „suficient”, când tu știi că iar n-o să te odihnești din cauza milioanelor de gânduri care te stresează.

De ce e important să iei o pauză:

Îți limpezești gândurile. Sigur ai situații când intri într-un impas la birou și pare complicat să găsești o soluție. În plus, trebuie să ajungi și la sală după muncă (îți expiră abonamentul) și ai un million de cumpărături de făcut pentru acasă, unde te așteaptă alte treburi. Poate dacă ai găsi un răgaz de 15 minute să pui stop, împreună cu un somn de 7 – 8 ore, problemele s-ar rezolva mai ușor și ai avea mai multă energie pentru a doua zi.

Te conectezi la tine. Deși această afirmație tinde să sune ca un clișeu, s-a dovedit că pauzele petrecute singuri ne ajută să ne dăm seama mai ușor ce ne face fericiți, ba chiar să ne construim o rutină care ne devine dragă. Și nu trebuie neapărat să petrecem ore întregi izolați, nici măcar nu trebuie să fugim în pustietate. Sunt suficiente câteva minute/zi, ori de câte ori simțim că avem nevoie de un moment de respiro.

(Re)descoperim hobby-uri. Când decizi să pui stop și să faci ceva pentru tine, e posibil să (re)descoperi activități care nu doar că te relaxează, dar îți plac atât de mult încât ajungi să le introduci în rutină. De exemplu: alergatul, plimbarea sau cititul.

Dacă te-am convins să pui pauză, știi și tu că vara este momentul ideal să te detașezi. Și nu vorbim aici doar despre clasicul concediu, ci și despre viața de zi cu zi, care este la fel de importantă ca acel e-mail la care e musai să răspunzi până la finalul zilei.