5 motive pentru care cei mici vor adora „James și piersica uriașă”

  • Pentru ușurința cu care Roald Dahl te face să înțelegi că în lumea fanteziei ești liber să călătorești cu cele mai stranii mijloace de transport. Cu cât sunt mai neobișnuite, cu atât mai grozavă e aventura. De ce să zbori cu avionul și balonul sau să navighezi cu un vapor, când poți folosi o piersică uriașă? E drept că nu vei fi întotdeauna în siguranță, te așteaptă și pericolele – începând cu rechinii intrigați de fructul zemos și sfârșind cu cel mai mare zgârie-nor din New York.
  • Pentru că trăim cu toții momente în care ne simțim singuri și atunci ne e ușor să empatizăm cu personajele nefericite. O să-ți fie de ajuns să citești primele cinci capitole ca să-ți dai seama că nimic nu poate fi mai rău pentru un copil decât să trăiască izolat de lume într-o ,,dărăpănătură de casă pe vârful unui deal înalt din sudul Angliei” împreună cu două mătuși ,,egoiste, leneșe și crude”.
  • Pentru că singurii prieteni ai lui James se pricep de minune să compună rime.

 Toată lumea aplaudă și îi ceru Miriapodului să mai cânte. Miriapodul începu îndată cântecelul lui preferat:

A fost odat’ ca niciodat’,

Când porcului-i zicea Ignat,

Maimuța mesteca tabac,

Găinile prizau tutun

Să capete curaj nebun,

Și rațele făceau mac-mac,

Iar porcul cu spini

Bea tărie și vin,

Și iezii mâncau tapioca,

Pe când Moș Cocoloș

Se-nchisese-ntr-un c…

(traducerea versurilor de Florin Bican)

  • Pentru curiozitățile pe care le vei afla despre insecte.

Maestrul Greierini

Dacă vrei să ştii, eu sunt un greiere cu coarne scurte. Am două antene scurte pe cap. Le vezi? Astea sunt. Şi sunt foarte scurte, nu-i aşa? De aceea ni se spune greierii cu coarne scurte. Noi suntem singurii care cântăm ca la vioară, folosind un arcuş. Rudele mele cu coarne lungi, cele cu antene lungi şi curbate, cântă frecându-şi marginile aripilor superioare. Ei nu sunt violonişti, sunt țârâitori. Frecatul aripilor produce un sunet mult inferior. Seamănă mai mult cu un banjo decât cu o vioară. (p. 105-106)

Râma şi Buburuza

– Data viitoare când mai stai pe un câmp sau în grădină şi te uiți în jurul tău, zise Râma, să ştii că fiecare firicel de pământ pe care îl vezi a trecut în ultimii ani prin corpul unei râme. Nu-i aşa că este minunat?

– Nu se poate! zise James.

– Băiete dragă, chiar aşa stau lucrurile.

– Adică tu chiar înghiți pământ?

– Ca nebuna! zise Râma cu mândrie. Îl înghit printr-o parte şi îl elimin prin cealaltă.

– Dar în ce scop?

– Cum adică în ce scop?

– Adică de ce faci asta?

– Pentru fermieri. Noi facem solul bun, afânat şi moale, ca să fie roditor. Dacă vrei într-adevăr să ştii, fermierii nu s-ar descurca fără noi. Suntem foarte importante. Suntem indispensabile. Aşa că mi se pare normal să ne iubească fermierii. Cred căne iubesc mai mult decât pe buburuze.

– Buburuză! zise James întorcându-se spre ea. Fermierii vă iubesc şi pe voi?

– Aşa mi s-a spus, răspunse modestă Buburuza, roşind toată. De fapt, am înțeles că în unele locuri fermierii ne iubesc atât de mult, încât se duc şi cumpără buburuze cu sacul, iar apoi le dau drumul pe pământul lor. Sunt foarte încântați să aibă multe buburuze.

– Dar de ce? întrebă James.

– Pentru că noi înfulecăm toate micile insecte dăunătoare care înfulecă recolta fermierilor. Suntem foarte utile şi nu cerem niciun bănuț în schimbul serviciilor noastre. (p. 108-109)

Clădirea era o faimoasă fabrică de ciocolată. Prin găurile din pereți începu să se reverse aproape imediat un râu cald de ciocolată topită. Într-un minut, ciocolata maronie și lipicioasă curgea pe toate străzile satului, se strecura pe sub ușile caselor, intra în magazine și în grădinile oamenilor. Copiii se afundau în ea până la genunchi, unii chiar încercau să înoate în ea. Și toți se îndopau din ciocolată cu înghițituri mari și hulpave, țipând de bucurie. (p. 65)

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„O mică plimbare cu Mary Poppins” – interviu cu ilustratoarea Hélène Druvert

O mică plimbare în Paris prima carte din seria O mică plimbare cu… a scriitoarei Hélène Druvert, cuprinde opt decupaje laser strecurate printre paginile printate, detaliind într-un mod complex și intim o poveste magică ce îi poartă pe cititori printr-un oraș plin de viață. Hélène este designer specializat pe textil și hârtie, iar creațiile ei sunt decupaje complexe care ocupă întreaga pagină a unei cărți.

Mary Poppins este, probabil, cea mai îndrăgită dădacă din cărți și de pe marile ecrane, iar această încântătoare carte de povești, cu paginile sale ornate cu decupaje laser și ilustrații delicate, aduce un omagiu mijlocului ei preferat de transport. Bazată pe romanele semnate de Pamela L. Travers, O mică plimbare cu Mary Poppins reprezintă o călătorie magică deasupra Londrei, pe fundul mării și oriunde altundeva.

Haideți să vorbim cu Hélène Druvert!

Î: Fiind primul artist textil pe care am ocazia să-l intervievez în cadrul acestei serii, prima mea întrebare va fi mai tehnică. Ce instrumente folosești pentru a crea decupajele? Și cam cât durează să creezi un decupaj de o pagină?

R: Folosesc bisturiul sau un cuțit X-acto pentru a decupa primul desen, ceea ce mă ajută să îmi fac o idee despre ilustrația finală. Apoi lucrez la ilustrație pe computer în Photoshop sau pe tableta mea Wacom. Pot adăuga nenumărate detalii pentru că decupajul final făcut cu laser este extrem de precis! Iubesc această tehnică! Lucrez cu o firmă de lasere din Paris, așa că îmi pot imagina cu ușurință cum va arăta produsul final. Poate dura câteva ore… sau câteva zile până ajung la faza finală a unui decupaj de o pagină.

Î: Mary Poppins este a doua carte din seria O mică plimbare cu…, după Paris, prima apărută. Ce crezi că le leagă pe cele două?

R: Acțiunea ambelor cărți are loc în două orașe foarte frumoase: Paris și Londra. Orașe cu identități puternice și arhitectură unică în lume, mobilier urban și monumente celebre, deci a fost foarte interesant pentru mine să desenez așa ceva.

Paris și Mary Poppins sunt amândouă povești foarte poetice. A fost foarte ușor să lucrez la Mary Poppins deoarece povestea ei este foarte aproape de lumea mea artistică. Orice este posibil, să ajungi până la stele sau pe fundul oceanului, nu există limite ale imaginației tale!

Î: Atât în Mary Poppins, cât și în Paris, dai peste o pagină cu decupaje aproape oriunde ai deschide cartea, iar aceste decupaje încadrează textul sau îl ascund, de la caz la caz. Cum decizi incorporarea textului în decupaje? Și ce apare primul, textul sau decupajul?

R: Procesul este unul foarte lung chiar la începutul lucrului la carte. Hotărăsc împreună cu editorul ce pagini vor fi decupate și pe acelea le desenez primele. Apoi adaug textul și imaginea pe pagina dinaintea sau de după decupaj. Așa că trebuie să modific detalii în pagina decupată pe măsură ce avansez cu cartea. Durează o vreme până obțin trei pagini care îmi plac, și nu doar pagina decupată.

Î: Cum creezi restul ilustrațiilor?

R: Desenez restul paginilor pe tabletă și îmi place foarte mult să lucrez așa pentru că pot încerca mai multe variante înainte să o aleg pe cea mai bună!

Î: La ce carte lucrezi acum? Vor urma mai multe volume din această serie? Și ce altceva creezi atunci când nu faci cărți ilustrate?

R: Lucrez la o nouă carte cu decupaje laser numită Anatomie. Sper ca seria „O mică plimbare cu…” să continue, dar încă nu știu. Anul trecut am lucrat la o carte de basme numită Piele de măgar (editura Gautier-Languereau) alături de soțul meu. Piele de măgar este un celebru basm francez scris de Charles Perrault (…). Și mai fac decupaje pentru vitrinele unor magazine din Paris. Îmi place să îmi imaginez scenarii din hârtie!

Î: Dacă ai putea alege un ilustrator care să deseneze biografia ta ilustrată, pe cine ai alege și de ce?

R: Este foarte greu să răspund! Iubesc ilustrațiile lui Charley Harper, dar el din păcate este mort. Îmi mai plac ilustratorii francezi precum Julia Wauters sau Aki care sunt mereu amuzanți și poetici.

Un text de Andreea Chebac

Sursa: letstalkpicturebooks.com

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Pornește într-o aventură crăciunomagică alături de Tom Fletcher

Pregătește-te să-ți schimbi părerea despre Polul Nord și despre fabrica de jucării a lui Moș Crăciun! Aceasta e cartea din care afli ce se întâmplă de fapt în seara de Ajun și cum ajung cadourile sub brad.

Voi credeţi în Moş Crăciun? Dar în renii zburători, în spiriduşii de la Polul Nord, în miracolele de Crăciun? Dacă da, atunci neapărat trebui să citiţi cartea Crăciunozaurul de Tom Fletcher. E important să continuaţi să credeţi în Moş Crăciun, pentru ca acesta să continue să existe:

„Peste tot în lume există milioane de copii, la fel ca voi, care ştiu cu toţii de existenţa renilor zburători ai Moşului. Ei nu se gândesc că renii Moşului pot zbura. Cred, fără nicio umbră de îndoială, iar credinţa este cea mai puternică vrajă care există. Să crezi este singura vrajă care poate face ceva absolut imposibil să fie posibil şi ceva indiscutabil irealizabil să fie realizabil! Iar, dintre toate felurile de credinţă, credinţa unui copil este de departe cea mai de neoprit.

Dacă toţi copiii din lume ar înceta dintr-odată să creadă în Moş Crăciun, în reni zburători şi în restul minunăţiilor de la Polul Nord, atunci toate aceste lucruri nemaipomenite ar dispărea într-o clipă aşa cum dispare un balon de săpun! De aceea este atât de important să crezi. Asta ţine vraja în viaţă!”

După cum o să vă daţi seama de pe copertă, Crăciunozaurul este chiar un… dinozaur. Dar este unul mai special. Crăciunozaurul era doar un ou pe vremea când toţi dinozaurii au fost nimiciţi de un asteroid şi a rezistat, îngheţat, pe fundul unei mări, până când l-au descoperit spiriduşii de la Polul Nord şi l-au dus lui Moş Crăciun, iar acesta l-a botezat Crăciunozaur. Crăciunozaurul a crescut la Polul Nord, urmărindu-i pe renii zburători şi dorindu-şi să tragă şi el două lucruri: să aibă un prieten la fel ca el şi să ajungă să tragă sania Moşului, alături de renii zburători.

Însă povestea nu este despre Crăciunozaur, ci despre felul în care acesta a schimbat viaţa unor oameni obişnuiţi: lui William şi Bob Trundle, tată şi fiu.

William este un băieţel care a rămas paralizat în urma unui accident care i-a răpit şi mama. William este un puşti simpatic, simpatizat de colegi, dar asta numai până când, la şcoală vine Brenda, o fetiţă absolut adorabilă, dar doar la înfăţişare. Brenda începe să-l chinuie pe William şi, odată cu ea, încep şi ceilalţi copii. Astfel, viaţa lui William devine un coşmar.

Bob Trundle este un văduv pasionat de Crăciun, singuratic şi cam ciudat. Nu are prieteni şi se ocupă singur de fiul său, căruia îi povesteşte lucruri minunate despre Moş Crăciun şi despre felul în care cresc cadourile în pământ, din păstăi magice, la Polul Nord.

William este pasionat de dinozauri, aşa că îi cere lui Moş Crăciun un dinozaur adevărat, pe care îl şi primeşte. Numai că există cineva care îşi doreşte capul acestui dinozaur pe peretele său cu trofee: un Vânător abil care a vânat cele mai frumoase şi mai rare animale din lume. Dar oare poate un băieţel în scaun cu rotile să salveze un ditamai dinozaurul de cel mai malefic vânător din lume?

O să vă spun un secret: sigur că poate, dar numai dacă primeşte cel mai neaşteptat ajutor.

Crăciunozaurul este o poveste minunată despre prietenie, încredere, loialitate şi speranţă. Dar, mai ales, este o carte despre puterea magică a copilăriei:

„Copiii sunt cele mai magice făpturi din lume (…) a zis, zâmbind, Moşul.

– Copii? a zis William. Copiii nu sunt magici. Eu sunt copil şi nu sunt magic deloc! (…)

– O, ba eşti! Chiar eşti cu adevărat. Numai că nu ştii. Poţi crea în imaginaţia ta lumi imposibile care nu există în realitate. Asta-i magie. Poţi vedea în oameni, în lume şi în viaţă numai ce-i mai bun. Asta-i magie. Înţelegi importanţa naivităţii, importanţa veseliei, a râsului şi a jocului, lucruri pe care cei mari le-au uitat. Asta-i magie. Şi, mai presus de toate, crezi în imposibil fără să-ţi pui întrebări. Fără să ai nevoie de dovezi. Fără să stai pe gânduri. Asta-i magie.”

                                                                                                                                       Un text de Laura Frunză

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Crezi în magie?

Magia adevărată nu exis… Ba da, dar trebuie doar să știi unde să o cauți. Aceasta este lecția pe care o învață tânărul Carter, un magician de stradă, în cartea de debut a lui Neil Patrick Harris, „Neadaptații magici”.

Actorul american are un trecut într-ale magiei care se evidențiază în această poveste a lui Carter și a altor cinci copii cu talente magice. „În urmă cu câțiva ani am scris o autobiografie și tot atunci mi-a venit ideea să scriu și o versiune mai tânără pentru un public de seama copiilor mei. Iubesc magia, sunt un magician și m-am gândit că o carte despre magie s-ar potrivi perfect.”

Carter a învățat două lucruri bune de la Sly, unchiul lui: dibăcia mâinilor și viteza. Acum reușește să facă numere de magie perfecte, și nu le folosește pentru a-i răni sau jefui pe alții, ci pentru a-i salva pe locuitorii orașului din mâinile ticăloșilor.

Povestea este plină de trucuri magice, iar autorul oferă cititorilor trucuri ușoare despre magie pe care le pot pune în practică fără a avea efecte negative. Impresionați de povestea tinerilor, copii îi vor urma cu plăcere în călătoria lor magică împotriva răufăcătorilor, dar și în căutarea propriului drum. Deși fiecare copil este neadaptat din diferite motive, atunci când formează un grup alături de ceilalți, reușește să descopere prietenia pentru prima dată.

Sursa articolului: bookpage.com

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Crictor. Șerpișorul cel bun” – O poveste despre prietenie și integrarea într-o comunitate nouă

Crictor – Șerpișorul cel bun de Tomi Ungerer

Traducere din limba germană de Gabriel H. Decuble

Timp de lectură: 10 minute

Vârsta recomandată: 4 ani +

Recomandarea psihologului

O carte despre prietenie, acceptarea celuilalt, integrarea într-o comunitate nouă, Crictor – Șerpișorul cel bun, de Tomi Ungerer, îi va ajuta pe copii să învețe să fie mai atenți la ceilalți, să devină mai prietenoși, mai deschiși, stimulându-le astfel dezvoltarea socio-emoțională. Ilus­trațiile delicate, care dezvăluie uneori mai multe amă­nunte decât textul, îi vor atrage pe cei mici, oferindu-le posibilitatea să descopere tot felul de detalii amuzante, stimulându-le curiozitatea și interesul, motoare cognitive și motivaționale care susțin procesul învățării.

Subiect

Madame Bodot, o doamnă în vârstă care locuiește într-un orășel din Franța, primește într-o zi un cadou de la fiul său, care e zoolog și studiază reptilele în Brazilia. Spre uimirea ei, când deschide pachetul, doamna Bodot găsește înăuntru un șarpe uriaș. Puțin spe­riată, dar dornică să afle mai multe despre el, se duce la grădina zoologică, să se asi­gure că șarpele nu e veninos. Acolo află că e vorba de un boa constrictor, așadar nu-i peri­culos. Madame Bodot își botează noul animal de companie Crictor și-l îngrijește cu multă dragoste. Îi dă lapte cu biberonul, îi tricotează un pulover și-l ia cu ea la plimbare peste tot, ba chiar îl duce și la școala unde predă. Cric­tor se atașează de Madame Bodot și de ele­vii ei, este prietenos și mereu dornic să fie de ajutor. Iar când un hoț pătrunde în locuința doamnei Bodot, șarpele inimos se dovedește și foarte curajos și-și apără stăpâna. Pen­tru ajutorul dat la prinderea hoțului, Crictor este răsplătit de locuitorii orașului: primește o medalie, i se ridică o statuie, iar un parc e botezat cu numele lui.

Teme:

  • Prietenie
  • Loialitate
  • Afecțiune
  • Curaj
  • Recunoștință
  • Teamă de necunoscut
  • Integrare într-o comunitate nouă
  • Animale exotice
  • Animale de casă

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Patru noutăți tomnatice pentru copii

Unele cărți își aleg singure sezonul în care vor să fie citite, iar noutățile de la Arthur și Vlad și Cartea cu Genius au ales anotimpul toamna. Nu e de mirare de ce. Crăciunul bate la ușă, iar o listă de noutăți vine ca un cadou în avans. Iată mai jos patru titluri noi care abia așteaptă să fie răsfoite alături de o ciocolată caldă.

Noile aventuri ale lui Peter Iepurașul (publicată la Vlad și Cartea cu Genius în septembrie 2019, traducere din limba engleză de Andreea Caleman) prezintă o poveste originală scrisă de actrița și scenarista căștigătoare a premiului Oscar, Emma Thompson, bazată pe clasicele cărți ale lui Beatrix Potter. Peter a fost creat în anul 1900 însă acrița continuă povestea iepurașului de unde a lăsat-o Potter, într-un mod inedit. Ilustrațiile realizate de Eleanor Taylor se potrivesc perfect cu edițiile anterioare, iar alături de tonul cald al autoarei rezultă o poveste perfectă pentru gustul celor mici.

Stă să plouă cu chiftele (publicată la Vlad și Cartea cu Genius în august 2019, traducere din limba engleză de Vlad Zografi) scrisă de Judi Barrett și ilustrată de Ron Barrett a avut un succes uriaș încă din primul an de la lansarea din anul 1982. Generații întregi de copii au crescut cu această poveste plină de umor, imaginație și fantezie. Totul începe într-o zi obișnuită când totul se transformă într-o lume magică și…comestibilă. Mâncarea începe să pice pur și simplu din cer, de trei ori pe zi, exact cât pentru mic dejun, prânz și cină, iar locuitorii nu mai au nevoie decât de farfurii și tacâmuri.

Neadaptații magici (publicată la Editura Arthur în septembrie 2019, traducere din limba engleză de Iulia Arsintescu) de Neil Patrick Harris este primul volum dintr-o serie de patru cărți și prezintă povestea unui grup de tineri magicieni cu personalități diferite care descoperă adevăratul scop al talentelor lor, iar cu puțină magie realizează că pot schimba lucrurile instantaneu.

Ca să rămânem într-un context magic, potrivit perioadei în care ne aflăm, Pădurea fermecată (apărută la Editura Arthur, traducere din limba engleză de Andreea Columban) este primul volum al seriei Copacul depărtărilor scrise de Enid Blyton. Cartea prezintă aventura a trei frați, Beth, Frannie şi Joe, care dscoperă ceva neobișnuit în pădurea de lângă noua lor casă. Odată ce înaintează descoperă cele mai neobişnuite personaje precum domnul Barbă-Lungă, doamna Spălăceală, Moş Cratiţă, Lună-Plină și zâna Mătăsuţă. Personaje surprinzătoare, care-şi poartă magia… în buzunare!

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Sămânța de morcov” – O carte despre încredere în sine, răbdare și perseverență

„Sămânța de morcov” de Ruth Krauss

Ilustrații de Crockett Johnson

Traducere din limba engleză de Laura Albulescu

Timp de lectură: 10 minute

Vârsta recomandată: 3+

Recomandarea psihologului

Povestea Sămânța de morcov ne oferă ocazia de a discuta cu copiii mai multe teme care-i pot ajuta să-și dezvolte capacitățile și atitudinile de învățare, precum și abilitățile socio-emoționale. Pornind de la textul lui Ruth Krauss putem discuta cu copiii despre perseverență, răbdare, încrederea în sine, reacția în fața criticilor și/sau a descurajărilor. Prin exemplul băiețelului care nu se lasă intimidat de descurajările familiei, le putem stimula copiilor capacitatea de autoreglare emoțională, de asumare a responsabilităților, le putem stimula curiozitatea și curajul de a lua decizii singuri (simple, adecvate vârstei, desigur).

Subiect

Un băiețel plantează o sămânță de morcov, și toată familia – mama, tata, chiar și fratele mai mare – îi spune că sigur n-o să răsară nimic. Dar băiețelul nu se descurajează. Zi de zi, stropește locul unde a plantat sămânța și-l plivește de buruieni. Așteaptă să răsară morcovul, deși în tot timpul acesta toți îi repetă că n-o să iasă nimic. Și totuși, băiețelul nu se lasă. Îngrijește în continuare locul, stropește,  plivește,  și iată că într-o zi din pământ apar frunzele unui morcov uriaș.

Teme:

  • Perseverență
  • Răbdare
  • Reușită
  • Reacția în fața criticilor
  • Familie
  • Muncă

Inventaţi jocuri pornind de la personajele cărţilor

Continuați jocul de roluri și după încheierea lecturii, copiilor le place să intre în pielea unui personaj, iar asta îi va face să-i înțeleagă mai bine pe ceilalți, să analizeze situații, stări. Puteți desena/bricola personaje din cărți, puteți crea costume sau obiecte folosite de personaje.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

„Amos e răcit” – o poveste tandră și delicată despre prietenie

Amos e răcit de Philip C. Stead

Ilustrații de Erin E. Stead

Carte câștigătoare a Medaliei Caldecott

Traducere din limba engleză de Andreea Caleman

Timp de lectură:10 minute

Vârsta recomandată: 3+

Recomandarea psihologului

Amos e răcit este o poveste tandră și delicată despre prietenie, generozitate, înțelegere. Copiii vor vedea aici un model de comportament care îi va face să înțeleagă mai bine importanța prieteniei și ce înseamnă să fii un prieten adevărat: să ai răbdare, să fii atent la cel de lângă tine, să încerci să-l înțelegi, să te porți delicat, să-ți faci timp pentru prietenii tăi.

Subiect

Amos e un bătrânel prietenos care lucrează la Grădina zoologică. În fiecare zi se trezește devreme, își pune uniforma frumos călcată, ia autobuzul nr. 5 și pleacă la serviciu, unde nu întârzie niciodată. Acolo, deși are mult de lucru, nu uită niciodată să-și viziteze cei cinci prieteni (elefantul, țestoasa, pinguinul, rinocerul și bufnița), cu care se joacă, le citește sau pur și simplu le stă alături. Într-o zi, Amos nu se simte bine, e răcit, și nu se duce la serviciu. Îngrijorați, prietenii lui se duc acasă la Amos să vadă ce se întâmplă. Au grijă de el, îl tratează cu aceeași căldură cu care el îi tratase întotdeauna. Seara pleacă toți la culcare devreme, pentru a nu întârzia a doua zi la serviciu.

Teme:

  • prietenie
  • înțelegere
  • compasiune
  • delicatețe
  • generozitate
  • umor

Creaţi un spaţiu dedicat lecturii

Creați o atmosferă plăcută, într-un spațiu care să fie dedicat acestei activități. Copiii ar trebui să aibă o bibliotecă a lor, iar pe o etajeră să le așezați câteva cărți în așa fel încât copertele să fie vizibile.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Medalia Caldecott – un prestigiu oferit cărților pentru copii

Sursa foto: mazzamuseum.org

Cărțile pentru copii se bucură de premii importante, indiferent că se acordă pentru cea mai originală poveste sau pentru cele mai încântătoare ilustrații. O astfel de distincție este și medalia Caldecott care a influențat evoluția cărților pentru copii încă din anul 1937.

Premiul a fost înființat în onoarea ilustratorului englez, Randolph Caldecott. În fiecare an, Medalia e acordată de Asociația Bibliotecilor pentru Copii, o divizie a Asociației Bibliotecilor din America, iar prezența pe lista nominalizaților e, în sine, o reușită. Lista nominalizărilor la Medalia Caldecott triază, practic, cele mai interesante și mai originale cărți ilustrate pentru copii din spațiul american, salutând creativitate artiștilor care le-au imaginat.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra creațiilor pe care această medalie le recompensează, e suficient să aruncăm o privire chiar pe rafturile cu traduceri disponibile în limba română la editura Vlad și Cartea cu Genius și la Editura Arthur. Toate aceste cărți au fost traduse de nume importante, cu atenție și cu prețuire pentru text, astfel încât cititorii de toate vârstele să se poată bucura de frumusețea acestor texte foarte ingenioase.

Strega Nona, scrisă și ilustrată de Tomie dePaola, tradusă de Vlad Russo (publicată la editura Vlad și Cartea cu Genius în anul 2018),  prezintă o carte ca un adevărat festin, pe cât de amuzantă, pe atât de bogat și ingenios ilustrată. Strega Nona spune povestea unei vrăjitoare din Calabria care-și ia un ajutor, nemaireușind să facă față tuturor corvoadelor din gospodărie. Treburile se complică atunci când ajutorul, un băiat curios, dar nu tocmai perspicace, trage cu ochiul la vrăjile pe care le face Strega Nona și își imaginează că și el s-ar pricepe, fără probleme. Rezultatul? Un fluviu de spaghete care se revarsă peste tot satul.

O altă minunăție de carte, recompensată cu Medalia Caldecott este Regele tuturor sălbăticiunilor de Maurice Sendak (tradusă de Roxana Jeler, publicată de Editura Arthur în anul 2014), un clasic ale cărui ilustrații, realizate de un maestru recunoscut al genului, au generat o adevărată școală de artiști. Regele tuturor sălbăticiunilor invită cititorii la un plonjon în necunoscut, alături de un băiețel supărat, îmbrăcat în costumul lui de lup, care, certat de mamă pentru niște mici obrăznicii, pornește într-o călătorie fantastică spre tărâmul sălbăticiunilor, pentru a descoperi unde îl așteaptă, de fapt, iubirea, grija și căldura.

Olivia de Ian Falconer, tradusă Laura Albulescu și publicată la Editura Arthur în anul 2015, o are în centru pe deja celebra purcelușă Olivia, care, pentru că a fost un personaj de carte atât de simpatic și iubit, a ajuns și personaj de desene animate. Olivia este o purcelușă originală, creativă, rebelă și foarte inteligentă. Olivia are gusturi alese, îi place baletul, îi place la muzeul de artă modernă și la fel de mult îi place să picteze pereții de acasă, în aceeași manieră. E teribil de simpatică și de amuzantă, iar creatorul ei a făcut-o cu adevărat să iasă din pagină.

Articol preluat de pe blogul Vlad și cartea cu Genius

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară: