Supereroine de la superautoare

Primăvara aduce cărți ale căror protagoniste (sau chiar autoare) sunt supereroine: fie prin curajul de a afirma ceea ce cred și ceea ce simt, indiferent de direcția generală, fie prin capacitatea de a-și imagina realități diferite sau soluții pentru tot ceea ce le blochează pe cele familiare. E, așadar, un foarte bun moment pentru a (re)descopri fie scrierile unor autoare-cult, cum sunt Marjane Satrapi și Alison Bechdel, fie forme alternative în care ele și-au spus poveștile – romane grafice –, fie noutatea unor autoare și iustratoare care trăiesc în România și prind, în cuvinte și imagini, spiritul acestui loc, așa cum o fac Ileana și Maria Surducan, în romanul lor grafic, Vacanța lui Nor. Poftă bună la citit și nu uitați să recomandați, la rândul vostru și să vorbiți despre frumusețea, curajul și ingeniozitatea pe care scriitoare din toate timpurile și din toate colțurile lumii le-au căutat și le-au cultivat. Voi pe cine ați pus pe listă?

Casa veselă de Alison Bechdel, trad. Iulia Gorzo, Editura Grafic, autobiografia turnată în roman grafic a autoarei, este o carte cult pentru comunitatea LGBT, o carte multipremiată, nominalizată la National Book Award și comentată într-o pleiadă de publicații prestigioase. Casa veselă spune povestea formării unei fete sensibile, îndrăgostite de literatură, care descoperă că este lesbiană. În prim plan, încă de la început, este relația cu tatăl ei, fost profesor de literatură engleză și actual proprietar al unei firme de pompe funebre, un om mai degrabă distant, retractic, dar care are în comun cu fiica sa pasiunea pentru cărți. Și anumite preferințe din spectrul erotismului despre care nimeni, în casă, nu vrea să discute.

Persepolis de Marjane Satrapi, trad. Mariana Dobrescu, Editura Grafic, este tot o autobiografie a unei supereroine, și tot sub forma unui roman grafic, în două volume. Este, pentru fanaticii genului, o carte de neocolit, un clasic alb-negru, multipremiat la celebrul Festival de Benzi Desenate de la Angoulême, și ecranizat apoi, cu la fel de mult succes, pelicula obținînd o nominalizare la Oscar și Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes. Revenind însă la carte, aceasta documentează formarea autoarei, din copilăria în Teheranul revoluționar, urmată de un exil, în adolescență, cînd a plecat în Austria, la o prietenă a mamei, lăsând în urmă Iranul întunecat de violențe și de revirimentul unei religii oprimante, care a adus multă suferință familiei. Ultimul episod este imigrarea în Franța laică și perioada de studii universitare, cu toate descoperirile și transformările acelei etape.

Vacanța lui Nor de Ileana și Maria Surducan, colecția Minigrafic, Editura Grafic este unul dintre puținele romane grafice autohtone, și, în plus, unul cu personaje contemporane și referințe recognoscibile copiilor de aici și acum. Povestea începe cu perspectiva deprimantă a unei vacanțe la bunici, departe de gadgeturi și de ecrane, perspectivă care îl îngrozește pe Nor, un băiat de la oraș ahtiat după jocuri pe computer. Odată ajuns la bunici însă, situația nu mai pare deloc atît de tristă, mai ales după ce descoperă, dincolo de ritualul tachinărilor și al micilor ostilități, camarazi de aventură: două mici supereroine, Skai, păzitoarea ciulinilor și a scaieților și Amnar, o micuță turcoaică din sat, sensibilă și plină de imaginație și pe Laci, un rebelul pus pe harță, neîntrecut trăgător cu praștia, dar, în realitate, un băiat singuratic și avid de prieteni care să-l asculte și să-l accepte cu toate ale lui. Cei patru ajung, desigur, să se împrietenească, luptă cu creaturi ostile, fac fel de fel de scheme și vrăjitorii, ba chiar reușesc să aducă curcubeul pe cerul bunicilor.

Articol de Eliza Ștefan

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Lasă un răspuns