Margaret Atwood: „Este cea mai bună dintre vremi, este cea mai năpăstuită dintre vremi. Să profităm din plin de ea.”

Ți se pare familiară o imagine dintr-un film în care un cavaler se îndreaptă în galop spre un castel chiar când podul e pe cale să se ridice și pe care calul său alb reușeste să-l treacă dintr-o săritură? Și eu tot așa îmi aduceam aminte, dar când am căutat-o pe internet n-am găsit decât câteva poze cu mașini care pluteau deasupra fluviilor cu ajutorul podurilor mobile și altele cu inspectorul din Pantera Roz survolând deasupra apelor întunecate, gata să pice.

Oricum, noi suntem acel călăreț. Și cel care ne urmărește este temutul coronavirus. Suntem în aer, sperând să putem ajunge pe celălalt mal, acolo unde viața revine la ceea ce credem că este normalul. Ce-am putea face cât suntem suspendați între „acum” și „atunci”?

Să ne gândim la toate lucrurile care sperăm că vor mai fi încă în castelul ăla când ajungem acolo. Apoi să facem de pe-acum tot ce ne stă în putință ca să ne asigurăm că lucrurile astea vor rămâne acolo.

Cei din sistemul de sănătate consideră că e de la sine înțeles: toți trebuie să-i susțină pentru că, să zicem, vrem cu toții să avem un sistem medical în acel castel al viitorului. Ce sens ar avea viața dacă ai fi sănătos, dar departe de prieteni și familie? Fiecare avem propriile liste. Aici sunt câteva dintre lucrurile de pe lista mea.

Restaurantele și cafenelele preferate. E așa ciudat cum ne gândim că locurile fericite vor fi mereu acolo, că putem să trecem pe acolo de fiecare dată când avem chef. Putem să le ajutăm să sară dincolo plasând comenzi pe care să ni le livreze acasă și să cumpărăm carduri cadou. De obicei găsești online ce oferte sunt și unde.

Librăria de cartier. Unele au opțiunea de a-ți aduce comanda la mașină, unele livrează acasă, unele în cutia poștală. Ajută-le să continue să funcționeze! Rămânând la acest domeniu, editurile și autorii ar mai avea nevoie de ajutor. Mai ales cei ale căror lansări din această primăvară au fost anulate. Se găsesc tot felul de soluții inventive: lansări pe Twitter, podcasturi, evenimente virtuale de tot felul. Oamenilor le place să spună „comunitatea cititorilor” și „comunitatea scriitorilor”, ceea ce nu este tocmai adevărat – sunt multe grupuri și entități, nu toate în relații prea amiabile unele cu celelalte – dar poți să faci să fie puțin mai aproape de adevăr. Când aveam 25 de ani, lucrurile erau atât de la început în lumea editorială din Canada încât era un truism că scriitorii ar trebui să-i ajute atât pe ceilalți scriitori, cât și pe editorii lor. Și am făcut-o, mai toți, chiar dacă unii dintre noi îi urau pe alții. (Și asta face parte tot din „comunitate”. Întrebați pe oricine dintr-un oraș mic. În fața unei situații de urgență, îți susții dușmanii locali, pentru că, oricât de ticăloși sunt, sunt ticăloșii tăi, nu?)

Ziarele și revistele în care ai încredere. Democrația este sub o presiune din ce în ce mai mare, din moment ce nu există ceva mai rău ca o criză care să-i permită unui regim autoritar să arunce la gunoi libertățile civile, libertățile democratice și drepturile omului. Parte a acestui proces de alunecare spre totalitarism este mereu întâlnita predilecție către înlesnirea accesului la informații și dezbateri. Este vital să menținem liniile de comunicare deschise și independente. Fă-ți abonamente. Sprijină site-urile care combat dezinformarea, dar și pe celelalte, cum ar fi PEN America, care luptă pentru o exprimare liberă făcută în mod responsabil. Donează posturilor de radio finanțate din bani publici. Fă-le reclamă gratuită răspândind vorba prin intermediul rețelelor de socializare. Nu lăsa un virus să ne mănânce limba.

Organizațiile de artă, de tot felul. Arta este modul prin care ne exprimăm umanitatea, sub toate formele sale. Prin artă ajungem la profunzimea naturii noastre umane, dar ajungem și pe cele mai înalte culmi, acoperind astfel tot spectru. Teatru, muzică, dans, festivaluri, galerii – toate au fost nevoite să anuleze spectacole, toate au de suferit. Donații, carduri cadou, evenimente online pe bază de bilet. Fără public nu există, până la urmă, nicio artă. Poți fi acel public.

Planeta ta. Una pe care să poți trăi. Pe scurt: distruge oceanul și ia-ți adio de la sursa de oxigen. Mulți au spus că, în timpul acestei pandemii, emisiile și poluarea la nivel global chiar au scăzut. Vom trăi altfel pentru a face ca acest lucru să devină realitate în Castelul Viitorului? Vom găsi moduri mai bune prin care să ne producem energia și mâncarea? Sau vom reveni pur și simplu la cum era înainte? Alege-ți o organizație care luptă pentru mediu sau două sau mai multe și donează. Acum e șansa ta!

În cele din urmă, păstrează-ți încrederea. Poți să sari peste șanțul ăsta! Da, perioada asta este înfricoșătoare și neplăcută. Mor oameni. Oameni își pierd locul de muncă și nu mai au sentimentul că dețin controlul propriei vieți, oricât de fragil ar fi fost acel control. Dar dacă nu ești bolnav – și chiar dacă ai copii mici și simți că creierul ți-a fost luat ostatic – de fapt ești foarte bine, comparativ vorbind.

Te poți bucura de această perioadă, deși într-un ritm ceva mai puțin frenetic decât atunci când lucrurile erau „normale”. Mulți pun sub semnul întrebării acel ritm – Care era graba? – și decid să trăiască diferit.

Este cea mai bună dintre vremi, este cea mai năpăstuită dintre vremi. În mare parte, depinde de tine cum vei trăi această perioadă. Dacă citești asta, înseamnă că trăiești, sau așa presupun. Dacă nu trăiești, mă paște o mare surpriză.

Sursa articol: Time pentru blogul Editurii Art. Cartea Testamentele este disponibilă în abonamentul Pauzei de Citit din luna iulie.

Captivantă pauza de citit? Dă sfară-n țară:

Lasă un răspuns